Secretul de la Căile Ferate

RISC // Căile Ferate s-au înglodat în datorii față de o bancă comercială din R. Moldova

Palatul de cultură al feroviarilor a fost gajat la bancă. Conducerea „Căilor Ferate” (CFM) învăluie în mister condițiile și scopul împrumutului bancar. Iar experții economici afirmă că, în actuala situație, ținându-se cont că veniturile CFM sunt tot mai mici cu fiecare an, există un risc major de a pierde clădirea. În ultimii zece ani, mai multe instituții de stat sau întreprinderi cu capital majoritar de stat și-au gajat proprietățile la bancă, în schimbul unor împrumuturi care depășesc capacitățile lor de plată. Unele dintre ele au falimentat din cauza administrării proaste a acestor credite.

Directorul Palatului nu știa nimic

Clădirea de peste cinci mii de metri pătrați, situată în centrul capitalei, pe un teren de aproape trei hectare, a fost amanetată la bancă în două etape. Respectând „tradiția”, „afacerea” a fost încheiată în perioada sărbătorilor. Primul contract de împrumut a fost semnat pe 28 decembrie 2012. Atunci, Căile Ferate au luat un credit de 51 de milioane de lei de la „Moldova Agroindbank”, lăsând în gaj jumătate din clădire. Peste doar o lună, pe 29 ianuarie 2013, CFM a mai împrumutat 56 de milioane de lei, gajând și cealaltă jumătate de clădire.

Directorul de atunci al Palatului de cultură al feroviarilor,Boris Ochișor, susține că nu știe nimic despre acest împrumut. „Pe atunci, Palatul era în gestiunea Căilor Ferate, de aceea conducerea CFM putea lua decizia de a gaja clădirea fără a ne anunța despre acest lucru”, ne explică Ochișor.

„Secret economic”

Cei care știu mai multe despre acest împrumut refuză să vorbească. Actualul director al Palatului, Aurelia Hâncu, cea care în 2012 a fost demisă cu scandal din funcția de director al Centrului de creație „Artico” pentru depășirea atribuțiilor de serviciu, iar apoi restabilită prin decizie judecătorească, ne-a răspuns că la acest moment face inventarierea bunurilor și ne-a închis telefonul în nas. Nu au fost mai vorbăreți nici responsabilii de la CFM. Șefa secției secretariat din cadrul CFM, Galina Proca, ne-a spusverde în ochi că nu poate să ne ofere astfel de informații, pentru că reprezintă „un secret economic”. „Decizia de a lua acest împrumut a fost luată de fosta conducere a Căilor Ferate”, a fost singurul lucru pe care a putut ea să ni-l comunice. Vicedirectorul CFM, responsabil de activitatea economică, Constantin Prisăcaru, ne-a asigurat că banii au fost împrumutați pentru scopuri „nobile”, dar a refuzat să ne spună care au fost acestea.

Împrumut pentru modernizare

Deși nu știu nimic despre împrumutul bancar, angajații Palatului de cultură al feroviarilor discută de mai mul timp, cu jumătate de gură, că instituția va fi vândută. Unele secții de sport care activau în clădire au fost somate să plece. „Se zice că au găsit un nou chiriaș sau că au vândut o parte din clădire unei firme apropiate de cei de la conducere”, ne spune unul dintre antrenori, în timp ce își adună mobila pentru a elibera încăperile.

Viceministrul Finanțelor Ștefan Creangă, membru al Consiliului de administrare al CFM, nu își amintește să fi discutat la ședințele consiliului despre acest împrumut bancar. „Îmi amintesc că am discutat mult despre un credit de la BERD. Dar despre acesta nu țin minte. Poate că am lipsit de la acea ședință”, ne-a declarat demnitarul.

Precizăm că,la scurt timp după contractarea acestor împrumuturi, directorul de atunci al Căilor Ferate, Vitalie Strună, a anunțat despre lansarea în circulație a trei trenuri modernizate. Reutilarea fiecăruia dintre ele a costat circa 2,2 milioane de euro, adică, în total, aproximativ 116 milioane de lei. Astăzi, doar unul dintre cele patru trenuri modernizate circulă, iar celelalte staționează din cauza unor defecțiuni tehnice.

O afacere dubioasă?

Expertul economic Gheorghe Costandachicrede că în acest caz este vorba despre „o afacere dubioasă”. „Se știe că întreprinderea lucrează în pierdere de mai mulți ani și șansele ca în timpul apropiat să înceapă a aduce venituri sunt minime. Am mari dubii că CFM va putea rambursa creditul. Cred că intenția este de a privatiza Palatul de cultură pe un preț de nimic”, afirmă Costandachi.

Totuși, întreprinderea „Căile Ferate” nu este singura instituție de stat care s-a împrumutat, punându-și în pericol imobilele. La începutul anului trecut, printr-o dispoziţie semnată de ministrul de atunci al Culturii, Boris Focşa, SA „Moldova-Film” a luat cu împrumut de la o bancă comercială din R. Moldova un milion de lei. Pentru această sumă, instituţia a lăsat în gaj unul dintre blocurile sale, cu o suprafaţă totală de peste 1600 m.p. Potrivit directorului de producere al „Moldova-Film”, Vasile Graur, clădirea pusă în gaj la bancă este blocul în care până acum se aflau inginerii şiangajaţii tehnici ai companiei. Graur susţine că banca a fost cea care şi-a ales gajul. Împrumutul a fost oferit pe o perioadă de doi ani. În prezent, principala sursă de profit a instituţiei este darea în chirie a spaţiilor, care abia acoperă cheltuielile de întreținere și de salarizare.

Creditul „le-a pus capacul”

Acum doi ani, „Gara Auto Nord” risca să fie închisă pe motiv că terenul pe care este situată a fost gajat la bancă de Serviciul „Transport Auto”. Petru că întreprinderea nu a putut restitui cele 3,2 milioane de euro împrumutate, „Banca de Economii” a cerut să îi fie transmis terenul. Abia în mai 2012, Curtea Supremă de Justiție a dispus recunoașterea nulității contractului de gaj. „Astăzi, nu mai avem nicio problemă. Instanța de judecată a decis ca terenul să rămână în gestiunea noastră”, ne-a comunicat LiubovLacovscaia, șefa „Gării Auto Nord”.

În schimb, proprietățile ÎS „Moldresurse” nu au scăpat. Astăzi, la mezat sunt scoase mai multe imobile și un complex petrolier din Pârlița care au aparținut întreprinderii și pe care aceasta le-a pierdut după ce a împrumutat 141 de milioane de lei. „Falimentul „Moldresurse” a fost determinat de proasta gestionare a întreprinderii. Din acest credit contractat, 40 de milioane de lei au fost cheltuite pentru procurarea produselor petroliere de la o companie ucraineană care nici astăzi nu a mai transmis petrolul”, ne-a declarat responsabilul de procesul de insolvabilitate a ÎS „Moldresurse”, Dumitru Chicu.

Gheorghe Costandachi, expert economic:

„Nu se recomandă instituțiilor de stat să își gajeze la bancă imobilele. Acesta este un pericol de a prejudicia statul. De obicei, astfel de împrumuturi bancare, cu punerea în gaj a clădirilor, se fac în cârdășie cu cineva pentru a câștiga din această afacere”.