Scandal la ONU. Reprezentanții Armeniei și Azerbaidjanului s-au certat pe tema situației din Karabah

Reprezentanții Armeniei și Azerbaidjanului s-au certat în fața Consiliului de Securitate al ONU, joi, pe tema regiunii Nagorno-Karabah, disputată de decenii între cele două state.

Mai multe țări, printre care Franța, au cerut autorităților azere „garanții tangibile” după ofensiva în urma căreia azerii au preluat controlul asupra teritoriului.

Invitaţi să se adreseze Consiliului, reunit de urgenţă la solicitarea Franței, miniştrii de Externe armean, Ararat Mirzoian, şi azer, Djeyhun Bairamov, s-au acuzat reciproc că sunt responsabili pentru deteriorarea situaţiei în Nagorno-Karabah.

Luând cuvântul primul, oficialul armean a afirmat că nu există „două părţi în acest conflict, ci un agresor şi o victimă”, acuzând Azerbaidjanul că a lansat o ofensivă „nejustificată şi planificată” vizând să „finalizeze epurarea etnică” în Nagorno-Karabah, transmite Digi24.ro.

El a acuzat, de asemenea, că Azerbaidjanul a desfăşurat „bombardamente intense, fără discernământ şi că a folosit artilerie grea, inclusiv utilizarea interzisă a muniţiilor cu dispersie”.

Potrivit ultimului bilanţ al separatiştilor armeni, ofensiva azeră a provocat moartea a cel puţin 200 de oameni şi a rănit alți 400. La rândul său, oficialul azer a denunţat o „campanie de dezinformare” a Armeniei, acuzat că „alimentează şi sprijină separatiştii” în Nagorno-Karabah, o regiune aflată sub suveranitatea azeră, acuzând și Consiliul de Securitate de „părtinire”.

Operațiunea azeră în Karabah, condamnată internațional Franţa a cerut responsabililor de la Baku să ofere „garanţii tangibile” pentru instaurarea păcii în Nagorno-Karabah la două zile după ofensiva fulger a trupelor azere împotriva separatiştilor armeni.

„Dacă Azerbaidjanul este cu adevărat dornic să obţină o soluţie paşnică şi negociată, el trebuie să prezinte acum garanţii tangibile”, a declarat şefa diplomaţiei franceze, Catherine Colonna. Ea a îndemnat autorităţile de la Baku să „se implice cu bună-credinţă în discuţii, excluzând orice recurgere la forţă (...) şi acceptând că acest dialog se referă la drepturile şi garanţiile populaţiei” din Nagorno-Karabah.

Franța, ca şi SUA, a condamnat ferm ofensiva Azerbaidjanului în Karabah, regiune disputată de decenii cu Armenia. Operaţiunea a avut ca rezultat capitularea separatiştilor armeni şi instaurarea unui armistiţiu. Regimul criminal de la Kremlin a transmis, joi, că a înregistrat cinci încălcări ale acestui acord de încetare a focului.

Şefa diplomaţiei franceze a mai cerut ca Azerbaidjanului să „asigure amnistia forţelor care au acceptat încetarea focului” şi să restabilească „fără întârziere şi necondiţionat circulaţia prin coridorul Lacin”, permiţând intrarea ajutorului umanitar.

„Trebuie să mai accepte o prezenţă umanitară internaţională. Acest lucru este esenţial pe măsură ce se apropie iarna”, a spus ea, adăugând: „Fără aceste garanţii, nu va exista nicio soluţie”.

„Azerbaidjanul a încercat să creeze un fapt împlinit prin forţă”, a declarat și ministra germană de externe, Annalena Baerbock, în timp ce şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, le-a cerut celor două părţi „să reia negocierile asupra tuturor subiectelor aflate încă în suspensie în vederea încheierii unui tratat de pace”.