Rusia folosește dezinformarea pentru a influența alegerile din România, R. Moldova și Georgia, conform unui raport spaniol

Un raport confidențial al serviciilor de securitate națională din Spania dezvăluie că Rusia a lansat campanii de dezinformare după inundațiile devastatoare de anul trecut, cu scopul de a submina încrederea în instituțiile democratice și susținerea acordată de Spania Ucrainei. Kremlinul a aplicat aceleași tactici și în alegerile din România, Moldova și Georgia pentru a le îndepărta de Uniunea Europeană și a le atrage în sfera de influență a Moscovei, potrivit unor surse.

Catastrofa cauzată de fenomenul „Dana” a fost exploatată de Kremlin pentru a induce neîncrederea în societatea spaniolă față de instituțiile sale și a slăbi susținerea pentru Ucraina, conform raportului anual privind securitatea națională, elaborat de Departamentul de Securitate Națională al Președinției Guvernului, condus de generalul Loreto Gutiérrez Hurtado. Acest document a fost transmis parlamentului spaniol.

Este pentru prima dată când un document oficial leagă răspândirea de zvonuri și știri false de campaniile de dezinformare ale guvernului rus, care au urmat după catastrofa naturală din provincia Valencia din toamna anului 2024.„Cu ocazia crizei care a avut loc în țara noastră după trecerea furtunii Dana, la 29 octombrie 2024, sistemul de propagandă și dezinformare pro-Kremlin (…) a amplificat și adaptat în beneficiul său narațiuni preexistente care dezinformau”, explică raportul. „Actorii pro-ruși s-au concentrat pe promovarea neîncrederii cetățenilor în instituțiile publice, pe delegitimarea sprijinului acordat Ucrainei și pe proiectarea imaginii unei țări aflate în haos”, adaugă același raport.

Documentul subliniază că dezinformarea reprezintă unul dintre principalele riscuri pentru securitatea națională și amintește că Forumul Economic Mondial plasează informațiile eronate pe termen scurt pe primul loc în clasamentul riscurilor globale. „Evenimente precum pandemiile, procesele electorale sau catastrofele naturale vor continua să fie exploatate de Kremlin”, avertizează raportul.

OPERAȚIUNEA „DOPPELGAENGER”

Pe baza cercetărilor Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), Departamentul de Securitate Națională explică cum, la mijlocul anului 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, a fost inițiată campania „Doppelgänger”, atribuită Rusiei și încă activă. Campania are o structură complexă, cu 228 de domenii și 25.000 de conturi de rețele, coordonate în diferite limbi, care au fost implicate în 60 de incidente documentate.

Kremlinul a folosit campanii de dezinformare pentru a influența procesele electorale din țări precum Moldova, România sau Georgia, având ca scop îndepărtarea lor de UE sau atragerea lor în sfera de influență rusă. Kremlinul „ar fi promovat campanii de dezinformare împotriva procesului electoral din 2024 din SUA” în urma căruia a fost ales Donald Trump, se menționează în document. Campaniile s-au desfășurat prin canale neconvenționale și mai sofisticate decât în trecut. Acum, trasabilitatea este dificilă.

Utilizarea inteligenței artificiale (IA) a reprezentat un salt semnificativ în difuzarea rapidă a conținutului dezinformativ. Cel puțin 41 de cazuri de utilizare a IA pentru manipularea informațiilor au fost înregistrate de SEAE.

RISCURI, AMENINȚĂRI ȘI PERICOLE

Evaluarea riscurilor și amenințărilor subliniază vulnerabilitatea spațiului cibernetic, campaniile de dezinformare, migrația nereglementată, tensiunile strategice și instabilitatea economică. Dezinformarea și spațiul cibernetic sunt identificate drept cele mai mari riscuri în următorii cinci ani, iar pe termen lung, fragmentarea şi incertitudinea strategică sunt cele mai mari amenințări. Raportul, dedică un capitol vulnerabilității energetice, fără a menționa riscul unei pene totale de curent, precum cea din 28 aprilie, care a afectat Spania și Portugalia.