Rusia a deschis dosare penale pe numele judecătorilor Curții Penale Internaționale și a procurorului-șef ce au cerut arestarea lui Putin

Procurorii ruși au deschis un dosar de urmărire penală împotriva judecătorilor Curții Penale Internaționale care au decis emiterea unui mandat de arestare pe numele președintelui Vladimir Putin, relatează Interfax.

Dosarul penal a fost deschis de Comitetul de Investigații al Rusiei pe numele judecătorilor Tomoko Akane, Rosario Salvatore Aytala și Sergio Gerardo Ugalde Godinez, dar și a procurorului-șef al CPI, Karim Khan, potrivit Kommersant.

„Acțiunile judecătorilor Curții Penale Internaționale conțin indicii de infracțiuni în temeiul părții (...) din Codul penal al Federației Ruse privind detenție ilegală în mod deliberat, precum și ca pregătire pentru un atac asupra unui reprezentant al unui stat străin, care se bucură de protecție internațională, pentru a complica relațiile internaționale”, afirmă un comunicat remis presei de procurorii ruși.

Karim Khan este cercetat și în temeiul articolului din Codul Penal al Rusiei „acuzarea ilegală a unei persoane de săvârșirea unei infracțiuni grave sau deosebit de grave, precum și pregătirile pentru un atac asupra unui reprezentant al unui stat străin beneficiind de protecţie internaţională, pentru a complica relaţiile internaţionale”.

„Urmărirea penală [a lui Putin] este evident ilegală, întrucât nu există temeiuri de tragere la răspundere penală. În conformitate cu Convenția pentru prevenirea și pedepsirea infracțiunilor împotriva persoanelor protejate internațional din 14.12.1973, șefii de stat se bucură de imunitate absolută de jurisdicția statelor străine”, afirmă un comunicat emis de Comitetul de Investigații de la Moscova.

Amintim că vinerea trecută CPI a emis un mandat de arestare împotriva președintelui Rusiei, acuzându-l de deportare ilegală a cel puțin 100 de copii din Ucraina, o crimă de război potrivit dreptului internațional.

Separat, instanța a emis mandate pentru Maria Lvova-Belova, comisarul rus pentru drepturile copilului, cu aceleași acuzații:

„Domnul Vladimir Vladimirovici Putin, născut la 7 octombrie 1952, președinte al Federației Ruse, este presupus responsabil pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că domnul Putin poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate anterior, (i) pentru că a comis actele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin alții (articolul 25(3)(a) din Statutul de la Roma) și (ii) pentru eșecul său de a exercita controlul în mod corespunzător asupra subordonaților civili și militari care au săvârșit actele sau au permis săvârșirea acestora și care se aflau sub autoritatea și controlul efectivă a acestuia, în conformitate cu responsabilitatea superiorului (articolul 28 litera (b) din Statutul de la Roma).

Doamna Maria Alekseyevna Lvova-Belova, născută la 25 octombrie 1984, comisar pentru drepturile copilului în biroul președintelui Federației Ruse, este responsabilă pentru crima de război de deportare ilegală a populației (copii) și cea de transfer ilegal de populație. (copii) din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă (în conformitate cu articolele 8(2)(a)(vii) și 8(2)(b)(viii) din Statutul de la Roma). Infracțiunile ar fi fost comise pe teritoriul ocupat ucrainean cel puțin începând cu 24 februarie 2022. Există motive întemeiate să se creadă că doamna Lvova-Belova poartă răspundere penală individuală pentru infracțiunile menționate mai sus, pentru că a comis faptele în mod direct, împreună cu alții și/sau prin altele (articolul 25 alineatul (3) litera (a) din Statutul de la Roma).

Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni”, arată comunicatul CPI.

Mișcarea legală va obliga cele 123 de state membre ale curții să-l aresteze pe Putin și să-l transfere la Haga pentru judecată dacă va intra pe teritoriul lor.

CPI nu judecă inculpații în absență, așa că fie și emițând un mandat de arestare împotriva lui Putin, procesul nu ar putea demara fără el. Cu toate acestea, măsura anunțată de Curtea Penală Internațională a atras condamnări din partea mai multor oficiali ruși de rang înalt și a fost criticată virulent de propaganda de la Moscova.