Rubla rusească se PRĂBUȘEȘTE, iar Kremlinul caută un țap ispășitor. Administrația Putin a lansat critici rare la adresa Băncii Centrale conduse de Elvira Nabiullina

Rubla, care s-a devalorizat cu aproximativ 25% față de dolar de la începerea invaziei în Ucraina anul trecut, a ajuns acum la minimumul ultimelor 17 luni, cursul de schimb oficial indicând 101,4 ruble necesare pentru a cumpăra un dolar american.

În contextul în care declinul rublei provoacă nemulțumiri de ceva timp, consilierul economic de la Kremlin al președintelui Vladimir Putin, Maxim Oreșkin a notat într-un editorial de opinie publicat de TASS, cea mai cunoscută agenție de presă a statului rus, că administrația prezidențială dorește o rublă puternică și se așteaptă la o „normalizare” a cursului de schimb în curând.

„Principala sursă a deprecierii rublei și accelerării inflației este politica monetară blândă”, a acuzat Oreșkin în articol, adăugând că „banca centrală are toate instrumentele pentru a normaliza situația în viitorul apropiat și asigura că dobânzile la care se oferă credite sunt reduse la niveluri sustenabile”.

„Este în interesul economiei rusești să aibă o rublă puternică”, a subliniat consilierul lui Putin.

Moneda națională a Rusiei a luat-o la vale

Banca Centrală de la Moscova, care luna trecută a majorat cu 100 de puncte de bază dobânda de referință, până la 8,5%, a pus în schimb situația pe seama reducerii surplusului de cont curent al Rusiei, care a scăzut cu 85% de la începutul acestui an.

Banca Centrală a declarat luni că nu vede niciun fel de riscuri la adresa stabilității financiare din cauza slăbirii rublei și a sugerat că o nouă majorare puternică a dobânzii de referință ar putea avea loc în curând.

Rubla a avut o evoluție turbulentă după ce Vladimir Putin a declanșat războiul împotriva Ucrainei, ajungând la o paritate minimă de 120 la 1 față de dolar în martie 2022. Însă doar câteva luni mai târziu, rubla a înregistrat o revenire miraculoasă după introducerea măsurilor de control a capitalului și ultimatumul dat de Putin ca „țările neprietenoase” față de Rusia să își plătească importurile energetice din țara sa în moneda națională a Rusiei.

Însă din ultima parte a anului trecut declinul rublei a fost unul constant. Înainte de război cursul de schimb era de aproximativ 75 de ruble pentru un dolar.

De ce se depreciază rubla față de dolar

„Deprecierea rublei este o acuzație incriminatoare față de războiul Rusiei din Ucraina”, afirmă Timothy Ash, un strateg de la firma de investiții BlueBay Asset Management de la Londra.

Acesta afirmă că slăbirea monedei naționale a Rusiei „este alimentată nu doar de facturile mai scăzute la energie din cauza pierderii majorității afacerilor cu gaz din Europa, ci și de către succesul plafonării prețului la petrolul rusesc de către G7, costurilor mai ridicate a importurilor din cauza sancțiunilor și apoi a fugii continue a capitalului” din țară.

Pentru a opri declinul rublei Banca Centrală de la Moscova ar putea introduce controale și mai puternice asupra capitalului. O altă opțiune ar fi să majoreze din nou dobânda de referință, o măsură pe care o urmărește deja pentru a încerca să aducă sub control inflația ridicată.

Însă majorarea dobânzii de referință limitează potențialul de creștere economică și înseamnă dobânzi mai mari pentru guvernul rus în contextul în care are nevoie să își finanțeze operațiunile militare din Ucraina.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat miercurea trecută că nu va mai cumpăra valută de pe piața internă pentru restul acestui an într-un efort de a ajuta rubla să își revină. Însă majoritatea analiștilor au considerat că această măsură este insuficientă, date fiind presiunile puse pe moneda națională a Rusiei.

Dilema în care se află Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale a Rusiei

Ian Melkumov, un economist de la Moscova, a declarat pentru Reuters că Banca Centrală condusă de Elvira Nabiullina „nu este în control deplin” asupra situației. Melkumov spune că aceasta are la dispoziție instrumente mai agresive de a opri declinul rublei, dar că este reticentă să le folosească.

Economistul dă exemplu în acest sens o majorare dramatică a dobânzii de referință, până la 20%, nivelul la care a fost crescută imediat după declanșarea „operațiunii militare speciale”. Melkumov spune că și o majorare a dobânzii la 15% ar fi suficientă pentru a opri declinul monedei naționale, dar că „banca centrală nu vrea să ucidă economia și afacerile în același fel în care a făcut-o anul trecut”.

În ceea ce privește criticile aduse de Maxim Oreșkin Băncii Centrale de la Moscova în articolul TASS, acestea sunt surprinzătoare ținând cont că se crede că Elvira Nabiullina este unul dintre puținii oficiali ruși în care președintele Vladimir Putin are încredere deplină.

Înainte de a fi numită în această funcție în 2013, Nabiullina a fost timp de 2 ani tocmai consilierul pe probleme economice al lui Putin, rol pe care îl ocupă acum Oreșkin. Începând cu anul 2000, când Putin a ajuns la putere, Nabiullina a ocupat încontinuu diferite funcții de rang înalt în cadrul administrației ruse.