România își dotează Marea Neagră cu radare, drone și senzori pentru protejarea gazelor offshore și a infrastructurii strategice până în 2027

România va dispune până în 2027 de capacităţi avansate de detectare în Marea Neagră, menite să protejeze atât proiectul de gaze offshore aflat în curs de dezvoltare – care va transforma ţara într-un exportator net de gaze –, cât şi alte infrastructuri sensibile, a declarat Radu Burnete, consilierul economic al preşedintelui.

România are o frontieră terestră de 650 km cu Ucraina. În ultimii doi ani a asistat la încălcări repetate ale spaţiului său aerian de către drone ruseşti. De asemenea, au fost observate mine plutitoare în Marea Neagră, pe rutele comerciale şi energetice cheie.

Proiectul offshore Neptun Deep, deţinut în comun de OMV Petrom şi Romgaz, ar urma să furnizeze primele livrări în 2027. Acest proiect va face din România cel mai mare producător de gaze din UE, consolidându-i rolul energetic regional.

„Ce este sigur este că România trebuie să investească în capacităţi avansate de detectare”, a declarat Radu Burnete, consilierul economic al preşedintelui Nicuşor Dan. „Acestea includ radare, drone, senzori, ideea fiind că trebuie să ştim mult mai bine ceea ce se întâmplă în larg şi aceasta este o prioritate. Trebuie să fie pusă în aplicare (până în 2027)”, a precizat el.

O parte din aceste noi capacităţi va fi finanţată prin iniţiativa de reînarmare „SAFE” a UE, prin care România va putea accesa 16,6 miliarde de euro în perioada 2026–2030. Această schemă de finanţare este gândită pentru a întări apărarea, dar şi pentru a susţine industriile naţionale.

Conform condiţiilor care însoţesc această finanţare, unele componente ale achiziţiilor vor trebui fabricate în interiorul fiecărui stat membru. Burnete a subliniat că guvernul se va asigura că România va putea nu doar să producă, ci şi să exporte o parte din ceea ce realizează industria locală.

Cheltuielile din cadrul SAFE vor contribui la revitalizarea industriei de apărare a ţării, aflată în dificultate, şi la stimularea economiei. O parte din producţie va fi redirecţionată către producătorii de automobile care se confruntă cu probleme, în timp ce sunt abordate şi anumite preocupări de securitate generate de războiul Rusiei în Ucraina, a explicat Burnete.

El a arătat că se aşteaptă ca ritmul de creştere economică să se accelereze începând cu 2027, susţinut de cheltuielile pentru apărare, de gazul offshore şi de eforturile guvernului de reducere a deficitului bugetar. Aceste elemente, combinate, ar trebui să consolideze rezilienta economiei româneşti.

Marea Neagră şi fluviul Dunărea, care leagă România de Ucraina şi de Europa de Vest, reprezintă factori importanţi de atractivitate pentru investitori, a menţionat Burnete. Lor li se adaugă investiţiile statului în infrastructura de autostrăzi, ce sporesc conectivitatea regională.

Dunărea, împreună cu investiţiile suplimentare în portul Constanţa de la Marea Neagră, ar putea transforma România într-un centru logistic esenţial pentru reconstrucţia Ucrainei. „Vom finanţa multe dintre aceste interconectări cu Moldova şi Ucraina din fondul SAFE”, a declarat Burnete.