România cade pe locul 70 în clasamentul global al corupţiei, cu scor în scădere şi la egalitate cu două state africane

România se clasează pe locul 70 din 182 de ţări în Indexul de percepţie a corupţiei elaborat de organizaţia Transparency International, cu un scor în scădere faţă de anul precedent – 45 de puncte. Acest rezultat o plasează la egalitate cu Benin şi Sao Tome şi Principe, două state africane.

În raportul pentru anul 2024, România era situată pe locul 69, cu un scor de 46 de puncte din 100 posibile. În raportul din acest an, un scor cuprins între 43 şi 47 de puncte este definit drept un „interval de încredere”.

Cel mai bun scor obţinut de România în Indexul Transparency, de la introducerea metodologiei actuale în 2012, a fost de 48 de puncte, în anii 2016 şi 2017. Cel mai slab scor a fost de 43 de puncte, consemnat în 2013 şi 2014.

Indicele de percepţie a corupţiei (CPI) este cel mai utilizat clasament global al corupţiei. El măsoară nivelul perceput al corupţiei din sectorul public al fiecărei ţări, aşa cum este evaluat de experţi şi de oamenii de afaceri. Scorul fiecărui stat rezultă din combinarea a cel puţin trei surse de date, selectate dintre 13 sondaje şi evaluări diferite referitoare la corupţie.

Aceste surse de date sunt colectate de instituţii de renume, între care Banca Mondială şi Forumul Economic Mondial. Scorul unei ţări reflectă nivelul perceput al corupţiei din sectorul public pe o scală de la 0 la 100, unde 0 înseamnă „foarte corupt”, iar 100 „foarte curat”. Clasamentul arată poziţia unei ţări în raport cu celelalte, însă pentru a înţelege nivelul real al corupţiei dintr-un stat este mai relevant scorul decât locul ocupat.

În privinţa variaţiilor de la un an la altul, Transparency International explică faptul că fluctuaţiile sau schimbările mici ale scorului CPI nu sunt de regulă semnificative. Din acest motiv, în fiecare an sunt marcate în tabelul complet doar ţările care au înregistrat o schimbare „semnificativă din punct de vedere statistic”.

CPI este un indicator global important, însă rămâne limitat la percepţia experţilor şi a mediului de afaceri asupra corupţiei din sectorul public. Sursele de date folosite pentru calcularea indexului vizează în mod specific mai multe forme de corupţie publică:

- Mită
- Deturnarea fondurilor publice
- Funcţionari care îşi folosesc poziţia pentru beneficii private fără consecinţe
- Capacitatea guvernelor de a limita corupţia în sectorul public
- Birocraţie excesivă, care poate amplifica oportunităţile de corupţie
- Numiri nepotiste în funcţia publică
- Legi care obligă funcţionarii publici să îşi dezvăluie situaţia financiară şi potenţialele conflicte de interese
- Protecţie juridică pentru persoanele care raportează cazuri de mită şi corupţie
- Capturarea statului de interese restrânse
- Accesul la informaţii privind afacerile publice şi activităţile guvernamentale

SITUAŢIA LA NIVEL GLOBAL ÎN ACEST AN

În topul Indexului Transparency pentru 2025 se află Danemarca, cu un scor de 89 de puncte (în scădere cu un punct faţă de anul anterior). Urmează Finlanda, cu 88 de puncte, Singapore cu 84, Noua Zeelandă şi Norvegia, ambele cu 81 de puncte, apoi Suedia şi Elveţia cu câte 80 de puncte, Luxemburg şi Olanda cu 78, iar Germania şi Islanda cu câte 77 de puncte.

Raportat la ţările vecine, România are totuşi o poziţie relativ mai bună. Moldova se află pe locul 80, cu 42 de puncte. Bulgaria şi Ungaria împart locul 84, cu acelaşi scor – 40 de puncte. Serbia este clasificată pe locul 116, cu 33 de puncte.

Ucraina, aflată în război şi confruntată în ultimii ani cu scandaluri de corupţie de amploare, ocupă locul 104, cu un scor de 36 de puncte. În partea inferioară a clasamentului se situează Sudanul de Sud.

Transparency International apreciază, în comunicarea care însoţeşte Indexul pentru 2025, că corupţia continuă să reprezinte o ameninţare serioasă în toate regiunile lumii, deşi se observă doar semne limitate de progres.

Marea Britanie (locul 20, scor 70) şi Statele Unite (locul 29, scor 64) ating noi minime în acest indice, pe fondul unei „tendinţe îngrijorătoare” de erodare a instituţiilor democratice prin donaţii politice, mită pentru acces şi folosirea instrumentelor statului împotriva activiştilor şi jurnaliştilor. Raportul din acest an subliniază un recul al democraţiilor consolidate şi avertizează că evenimentele din perioada preşedinţiei lui Donald Trump, alături de dezvăluirile din dosarele Epstein, pot alimenta o deteriorare şi mai accentuată.

„Observăm o tendinţă îngrijorătoare de declin pe termen lung al leadershipului în combaterea corupţiei. Chiar şi democraţiile consacrate, precum SUA, Marea Britanie şi Noua Zeelandă, înregistrează o scădere a performanţei. Absenţa unui leadership curajos duce la slăbirea standardelor şi a aplicării legii, reducând ambiţiile eforturilor anticorupţie din întreaga lume”, arată Transparency International.

„În acelaşi timp, multe state impun restricţii tot mai severe asupra spaţiului civic. Făcând dificilă sau periculoasă pentru cetăţeni, ONG-uri şi jurnalişti contestarea abuzurilor de putere, acestea reduc transparenţa şi responsabilitatea. Acest lucru permite corupţiei să înflorească”, avertizează organizaţia.

Conform Transparency, liderii trebuie să acţioneze pentru a combate abuzul de putere şi factorii mai largi care alimentează acest declin, cum ar fi slăbirea mecanismelor democratice de control şi echilibru şi atacurile la adresa societăţii civile independente. Protestele antiguvernamentale din multe regiuni demonstrează că oamenii sunt tot mai sătui de o conducere iresponsabilă şi solicită reforme.

Din 2012 până în prezent, 31 de ţări şi-au redus în mod semnificativ nivelurile de corupţie. Restul statelor însă nu reuşesc să controleze fenomenul. Au rămas în stagnare sau chiar s-au înrăutăţit în aceeaşi perioadă. Media globală a scăzut la un nou minim de 42 de puncte, iar mai mult de două treimi dintre ţări au un scor sub 50. Iar oamenii plătesc preţul: corupţia duce la spitale subfinanţate, la absenţa lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor şi la distrugerea speranţelor şi viselor tinerilor, subliniază Transparency International.