Rețea de conturi Instagram din Maroc profită de algoritmi pentru a vinde „ghidaj” periculos migranților spre Ceuta

În acest weekend, Mohammed vrea să călătorească din Maroc către enclava spaniolă Ceuta, aflată în nordul Africii. Este prezentat ca un tânăr marocan de douăzeci și ceva de ani, dornic să emigreze în Europa, mai ales după ce a urmărit pe Instagram numeroase videoclipuri care fac să pară că drumul este simplu și lipsit de riscuri.

El contactează mai multe conturi de Instagram, iar unul îi răspunde, susținând că a ajutat „mulți oameni” și oferindu-i sfaturi despre cum să treacă frontiera, în schimbul a câtorva sute de lire. În realitate însă, Mohammed nu există. Este un cont fictiv creat pentru a investiga o rețea de profiluri interconectate pe Instagram, care alimentează fluxul de migranți către Ceuta prin conținut aspirațional și le promit ajutor contra cost.

Acest demers jurnalistic vine după ce, luna trecută, aproximativ 78.000 de migranți din Maroc au ajuns pe mare în Ceuta în doar câteva ore, iar 100 dintre ei au murit, potrivit primarului din Ceuta. Criza s-a mai calmat între timp, dar a declanșat tensiuni între statele UE cu frontiere deschise și a generat critici dure asupra guvernului spaniol.

A fost identificat un număr mare de profiluri de Instagram care prezintă scurta înotare pe lângă gardul de la granița Maroc–Ceuta ca fiind sigură și ușoară. În realitate, numeroase persoane s-au înecat încercând să facă traversarea și au fost forțate să urmeze rute mult mai lungi. Aceleași conturi descriu, în mod înșelător, Ceuta ca pe o poartă facilă către Europa continentală.

Cercetarea sugerează că aceste conturi au contribuit la creșterea numărului de migranți, alături de alți factori, cum ar fi dezinformarea legată de schimbările în legislația imigrației din Spania și acuzațiile privind slăbiciunea controalelor la frontieră. După interacțiunea cu profilurile și postările lor, jurnalistul a fost adăugat în mai multe canale și grupuri de WhatsApp.

Când, folosind contul fals, a întrebat unul dintre aceste conturi anonime dacă îl poate ajuta să treacă la Ceuta în acest weekend, răspunsul a fost afirmativ. A urmat o cerere de „5000 de dirhami în avans” (circa 400 de lire) pentru „informații care te vor ajuta să intri în Ceuta”. Contul susținea că a sprijinit „mulți oameni” să treacă anterior și promitea detalii despre „conductele de canalizare” prin care ar putea ajunge în siguranță în enclavă.

Același cont a confirmat că numeroase profiluri de Instagram ajută în acest mod persoanele dornice să treacă în Ceuta și a cerut plata „prin cont bancar” folosind un anumit serviciu de transfer de bani. Nu a mai răspuns însă la întrebarea dacă banii ar fi restituiți în caz de eșec al traversării. Ulterior, a șters mai multe mesaje trimise contului lui Mohammed.

Profilul care oferea aceste recomandări spusese anterior contului real al jurnalistului, pe Instagram, că „nu încurajează imigrația către Ceuta”, formulare repetată și de alte profiluri. Între timp, postările pe rețelele sociale continuă. Recomandate activ de algoritmul Instagram, promovează o nouă încercare de traversare chiar pentru acest sfârșit de săptămână, ceea ce sporește riscul de noi decese și agravează tensiunile diplomatice dintre Maroc și Spania.

Mai multe dintre aceste profiluri au dispărut de pe Instagram după ce compania care deține platforma a fost contactată de presă. Reprezentanții companiei au transmis că au o echipă care monitorizează în timp real situația din Ceuta și elimină conținutul ce încalcă politicile interne, inclusiv pe cel care oferă, facilitează sau caută servicii de trafic de persoane.

Valul de conținut despre Ceuta a fost observat pentru prima dată după apariția unui videoclip viral care arăta două femei în costume de neopren plimbându-se prin oraș. Postarea originală, în spaniolă, avea un mesaj menit să descurajeze migranții să mai sosească în Ceuta, cu legenda „Ceuta nu mai poate suporta”. Însă unele versiuni redistribuite de conturi marocane sau arabofone au modificat textul sau l-au eliminat complet, lăsând doar imaginea femeilor plimbându-se liber prin oraș.

Acest clip este doar unul dintre sutele de postări numite „conținut miraj”, care construiesc o imagine iluzorie, ruptă de realitate, a locului. Alte videoclipuri prezintă grupuri de tineri, bărbați și femei, înotând vesel în mare, iar asta în ciuda faptului că, în ultimele săptămâni, mulți oameni s-au înecat încercând să parcurgă acest traseu.

Unele postări spun povești despre persoane care au reușit să ajungă în Ceuta și susțin apoi că au pătruns în Spania sau în restul Europei continentale. Aceasta, deși aproximativ 75.000 dintre cei 78.000 de nou-sosiți au fost trimiși înapoi în Maroc de către autorități.

Profilurile care difuzează asemenea conținut au numeroase trăsături comune. Aproape 40 dintre ele conțin în nume sau în handle o variantă a termenului „Haraga” și mențiunea Ceuta, folosesc adesea steagul Spaniei ca poză de profil și listează în descriere prefixele telefonice ale Marocului și Spaniei. „Haraga”, în araba magrebiană, se traduce aproximativ prin „cei care ard” și este folosit colocvial pentru migranți care, ajungând într-o țară nouă, își ard sau distrug documentele, pentru a nu mai putea fi identificați și trimiși înapoi în statele de origine.

Istoricul acestor conturi, combinat cu tipul de postări și cu lista de urmăritori, indică faptul că majoritatea sunt administrate din Maroc, deși câteva par să fie gestionate din Spania sau Italia. Multe au fost create cu ani în urmă, însă conținutul legat de Ceuta a început să aibă un impact mai mare în ultimele săptămâni.

Conturile au reușit să manipuleze algoritmii rețelelor sociale importante, distribuind conținut emoționant și plin de speranță pentru a obține un reach mai mare. Persoane din interiorul marilor companii de social media au explicat că postările care stârnesc reacții puternice au șanse mult mai mari să devină virale.

Când jurnalistul a încercat să ia legătura cu unele dintre aceste profiluri de pe contul personal, unele l-au redirecționat către aceleași numere de WhatsApp sau adrese de email. Contul fals Mohammed a fost setat privat, conceput să semene cu profilele tinerilor marocani care apreciau și comentau postările despre traversări. Urmărind astfel de conținut, inclusiv mai multe profiluri Haraga, feedul i-a fost rapid inundat de videoclipuri și mesaje care încurajau călătoria spre Ceuta.

Reiese tot mai clar o tendință mai amplă: persoane care vor să perceapă bani de la migranți pentru sfaturi pot să creeze foarte ușor conturi și să profite de algoritmii rețelelor sociale. Au existat grupuri și pe alte platforme, precum Facebook, dar pe Instagram pare să funcționeze cel mai activ și extins nucleu de conturi interconectate dedicate acestui subiect.

Creșterea bruscă a vizibilității acestor profiluri, facilitată de algoritmii Instagram, le oferă acces la un public mult mai larg de potențiali clienți plătitori. Este încă un exemplu despre cum manipularea unui algoritm poate alimenta efecte grave în lumea reală, de la tragedii umane la crize diplomatice.