Raport: Calitatea vieții copiilor în R. Moldova este ALARMANTĂ

Fiecare al treilea copil din satele R. Moldova trăiește la limita sărăciei, iar neajunsurile devin tot mai mari odată cu sporirea numărului de copii în familii, se arată într-un studiu prezentat, astăzi, de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale (IDIS) „Viitorul".

În raport este analizată calitatea vieții copiilor din R. Moldova din mai multe aspecte: sărăcia și nivelul de trai al copiilor, natalitatea și mortalitatea în rândul acestora, serviciile de educație, dar și impactul migrației părinților asupra copiilor.

Sărăcia este cea mai acută problemă socială raportată la copii. În R. Moldova sunt aproximativ 70 de mii de copii aflați în situații de risc, se atestă în studiu. Cu cât există mai mulți copii în familie, cu atât aceasta este mai expusă sărăciei: circa 35% din familiile cu trei şi mai mulţi copii trăiesc la limita sărăciei, depăşind de două ori media pe ţară. Suntem pe ultimul loc în Europa la capitolul sărăcia printre copii, aflându-ne la același nivel cu România și Rusia. În R. Moldova, fiecare a doua persoană rămâne îngrijorată pentru viitorul copiilor săi.

Sănătatea copiilor şi potenţialul de dezvoltare a tinerei generaţii din ţara noastră este ameninţată, fapt accentuat prin dinamica indicatorilor cu privire la morbiditatea și mortalitatea copiilor prezentate în raport. Pe parcursul anului 2012, 74 de copii cu vârsta de până la 5 ani au decedat la domiciliu. Dintre aceștia, 50 aveau vârsta de până la 1 an. Din numărul total al copiilor decedați - 43 provin din familii aflate în situație de risc.

În ultimii ani se atestă tot mai multe cazuri de retard fizic la copii. În anul 2012, în rândul copiilor cu vârsta de 0-17 au fost depistate peste 10.000 de cazuri de retard fizic. Cele mai mari valori ale acestui indicator sunt specifice pentru elevii din clasa întâi, precum și pentru cei din clasele 2-4 și 5-8. Una din cauzele retardului fizic este malnutriția, copiii suferind din cauza unei alimentaţii lipsite de elementele esenţiale dezvoltării normale a organismului precum peşte, carne, ouă, brânză. Malnutriția scade și imunitatea organismului, făcându-l mai sensibil la infecții. Conform datelor Biroului Național de Statistică pentru 2012, zilnic circa 62 de copii au fost internaţi în instituţiile medicale cu boli infecţioase.

Educație. Cercetările indică faptul că sărăcia şi mediul familial defavorizat sunt cele mai strâns legate de nereuşita şcolară. Deşi R. Moldova înregistrează progrese evidente în ceea ce privește accesul copiilor la servicii de educaţie, rata de şcolarizare este de 78,3%, fiind în urma ţărilor UE ce raportează, în medie, o rată de 90% a indicatorilor pe educaţie.Potrivit standardelor europene, un educator trebuie să se ocupe de educația a cel mult şapte copii, iar în R. Moldova coeficientul este de 14 copii per educator. Programa educativă și pregătirea profesională înaltă a educatorilor conduc la rezultate mai bune. În studiu se menționează că toate ţările europene finanţează sau cofinanţează educaţia şi îngrijirea copiilor preşcolari cu vârste de peste 3 ani din surse publice, dar mai puţin de jumătate dintre ele acoperă costurile fără a solicita contribuţia familiilor.

Protecția socială. În pofida faptului că cheltuielile statului în domeniul protecției sociale a familiilor cu copii cresc, precum și numărul de beneficiari, problema asigurării unui trai decent pentru familiile cu copii rămâne foarte acută. Experții au specificat că indemnizațiile acordate familiilor sărace pentru îngrijrea copiilor a crescut în ultimii 5 ani cu 100 de lei.

În R. Moldova, fenomenul copiilor separaţi de părinţii plecaţi la muncă în străinătate a atins unul din cele mai înalte nivele (după România), spre deosebire de restul țărilor din Europa. În România circa 350 de mii de copii au părinți plecați în străinătate, R. Moldova - peste 300 de mii; Polonia – peste 100 de mii; Lituania - 9.500; Letonia - în jur de 8.000 de copii.

O constatare comună accentuată de experţi este că lipsa supravegherii copilului, inclusiv în timpul său liber, de către părinte ca urmare a plecării peste hotare, precum şi absenţa unei ocupaţii comportă un risc sporit pentru dezvoltarea conduitelor deviante în rândul minorilor „orfani ai migraţiei”. Numărul copiilor cu vârsta între 10-19 ani ce consumă alcool a crescut. În anul 2012, 6% dintre copii consumau alcool de două ori pe săptămână, pe când în anul 2003 se înregistrau 3%.

Unul dintre autorii raportului, Olga Gagauz, spune că dacă Guvernul nu va lua atitudine și nu se va asigura dezvoltarea calitativă a vieții copilului peste câțiva ani, R.Moldova va avea un potențial uman cu educație și cultură scăzută și sănătatea proastă.

„Lipsa locurilor de muncă și imposibilitatea oamenilor de a obține un venit este cea mai mare problemă a noastră, care generează sărăcia și calitatea vieții proaste. Calitatea vieții copiilor în R. Moldova este o problemă strigătoare în toate aspectele: educație, sănătate, asistență socială și ține de bunăstarea familiei, ceea ce crează inegalitate socială și determină poziția copilului și viitorul lui. Statul trebuie să-și schimbe mentalitatea că nu familia răspunde pentru toate: plățile suplimentare în grădinițe, școli, colegii și că nu toți părinții au acești bani. Trebuie de recunoscut că nu cantiatea ci calitatea determină dezvoltarea durabilă a populației”, a opinat Gagauz.