STUDIU // Majoritatea migranților moldoveni lucrează în construcții sau fac menaj casnic

satmareanul.net

Majoritatea forței de muncă din R. Moldova este în străinătate. Circa o treime din populația economic activă a avut sau are o experiență de migrație. Plecând peste hotare, muncitorii migranți din R. Moldova ocupă poziții de calificare joasă sau fără calificare. Astea sunt câteva dintre concluziile unui studiu realizat de Centrul de Investigații Sociologice și Marketing (CBC AXA).

Astfel, potrivit studiului, în construcții activează peste jumătate din numărul total de migranți – circa 57%, următorul loc fiind ocupat de serviciile de menaj casnic - 20 la sută. Categoriile de muncitori cu nivel înalt de calificare se regăsesc în număr foarte mic printre migranți. Doar 11,3% dintre migranții moldoveni de peste hotare activează în sectorul în care au activat înainte de plecare și 11,8% au avut peste hotare aceeași ocupație.

Această realitate a determinat autoritățile să implementeze proiectul „Gestionarea eficientă a migraţiei de muncă şi a calificărilor”, care se apropie de sfârşit. Proiectul s-a axat pe câteva compartimente, unul dintre ele fiind negocierea unor acorduri bilaterale în domeniul securității sociale cu țările de destinație ale cetățenilor moldoveni, prin care să le asigure aceleași drepturi sociale ca și băștinașilor.

„Am semnat acorduri bilaterale în domeniul securității sociale cu țări importante din Uniunea Europeană (UE) precum Austria, Belgia, Bulgaria, România, Cehia, Estonia, Luxemburg, Portugalia, Polonia și Ungaria. În prezent, autoritățile moldovenești negociază cu Letonia, Lituania și Estonia, lista urmând să fie extinsă. Aceste acorduri au fost încheiate pentru ca lucrătorii migranți moldoveni să se bucure de securitate socială, precum ajutor de deces, alocaţii de stat pentru copii și să primească acasă pensiile din țara de destinație în care au lucrat”, a declarat astăzi în cadrul unei conferințe coordonatorul proiectului, Oxana Lipcanu.

Prin acest proiect au fost analizate datele cu privire la necesitățile migranților din R. Moldova, dar și soluțiile care trebuie implementate. „Am obținut în cadrul acestui proiect rezultate multe și diferite. În R. Moldova a fost oferit sprijin pentru elaborarea a şase standarde ocupaţionale pentru profesii muncitoreşti din sectoarele agriculturii şi construcţiilor. Am semnat acorduri bilaterale pentru securitatea socială a migranților moldoveni. Însă, am observat că discriminarea în rândul migranților continuă, iar pentru ca să facem față Acordului parafat de R. Moldova la Vilnius trebuie să gestionăm în continuare fluxul migrațional”, a opinat ofițerul politic al Delagației UE în R. Moldova, Mindaugas Kacerauskis.

Fluxul migrațional rămâne o problemă, deaorece lucrătorul migrant contribuie enorm la economia țărilor gazdă. „Lucrătorii migranții se află într-o concurență acerbă cu lucrătorii din țara gazdă, deoarece ei nu pot obține un loc de muncă calificat și sunt mai prost plătiți. Mai mult, ei nu beneficiază de pachetele sociale din țara de destinație, deoarece nu sunt rezidenți. Astfel, trebuie racordată legislația R. Moldova la standartele internaționale ca să asigurăm demnitatea migranților, iar competențele lor să fie recunoscute. Trebuie să se pună un accent mai sporit pe cooperarea internațională. În plus, migranții care se întorc acasă trebuie să obțină un post de muncă bine plătit”, a conchis directorul echipei de suport tehnic pentru muncă decentă pentru țările din Europa Centrală și de Est, Antonio Graziosi.

Organizația Internațională a Muncii (ILO), partener în acest proiect, a jucat un rol important în adoptarea anumitor standarde în domeniul securității sociale. „Muncitorii migranți sunt prost plătiți în țara de destinație și participă la munci slab securizate. De aceea, lucrătorilor migranți trebuie să li se ofere condiții decente de muncă și trai și să beneficieze de asistență potrivit necesităților individuale, iar ca acest lucru să se întâmple, este necesar ca să le fie recunoscute diplomele, certificatele de calificare și abilitățile. De aceea, sperăm ca prin semnarea acestor acorduri să le fie respectate drepturile”, a menționat specialistul superior în Politici Migraționale, ILO, Gloria Moreno-Fontes Chammartin.

Proiectul regional „Gestionarea eficientă a migrației de muncă și a calificărilor” se axează pe dezvoltarea capacităţilor partenerilor naționali din R. Moldova în vederea reglementării migraţiei de muncă şi promovării revenirii durabile a lucrătorilor migranţi acasă. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de ILO în parteneriat cu OIM și partenerii sociali.

Suma finanțării Uniunii Europene constituie peste 1,5 milioane de euro, iar perioada de implementare este de 34 de luni (martie 2011- decembrie 2013).