Putin și Trump la masa negocierilor: cum va influența întâlnirea din Alaska relațiile internaționale?


Când președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin s-au întâlnit la Helsinki în 2018, au provocat agitație printre aliații SUA. Aceasta a fost din cauza întâlnirii prietenoase, în care Trump a părut să-l sprijine pe liderul rus în fața propriilor agenții de informații cu privire la interferențele Moscovei în alegerile americane. Totuși, timpul a trecut, iar acum, Trump se îndreaptă către Alaska cu o altă atitudine: aceasta fiind de neplăcere față de refuzul liderului de la Kremlin de a negocia sfârșitul războiului din Ucraina și de mânie din cauza atacurilor cu rachete asupra orașelor ucrainene.
Lumea așteaptă să vadă dacă la Anchorage va apărea o versiune mai dură a lui Trump sau dacă acesta va continua să încerce să intre în grațiile fostului agent KGB. Rezultatul ar putea avea implicații majore pentru liderii europeni îngrijorați că Rusia ar putea deveni mai agresivă față de aliații NATO de la granițele sale, cum ar fi Polonia, Estonia, Lituania și Letonia. Aceasta este de asemenea crucială pentru Ucraina, care a pierdut teren în fața forțelor ruse după peste trei ani de lupte intense. În ciuda tonului său aparent dur față de Putin din ultimele luni, Trump are un istoric de încercări de a-l îndupleca pe liderul rus. Pe de altă parte, atunci când Rusia a invadat Ucraina în 2022, Trump a evitat să-l critice direct pe Putin. La rândul său, președintele rus l-a lăudat pe Trump pentru eforturile de îmbunătățire a relațiilor ruso-americane.
Observatorii se întreabă dacă Trump va fi din nou fermecat de Putin și influențat de argumentele acestuia că Rusia ar avea dreptul să domine Ucraina. „Există motiv să ne temem că Trump ar putea fi păcălit de Putin, încheind un acord dezastruos pentru Ucraina”, a declarat Dan Fried, diplomat pentru mai mulți președinți americani, care activează acum la Atlantic Council. Totuși, un alt scenariu este posibil. Fried a adăugat: „Există o șansă rezonabilă ca administrația să realizeze că Putin încă îi manipulează”.
GESTURI PRIETENOASE
Administrația Trump a încercat să tempereze așteptările. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a spus marți reporterilor că întâlnirea va fi „un exercițiu de ascultare”. Trump i-a spus miercuri jurnaliștilor că ar putea media o a doua întâlnire între Putin și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dacă întâlnirea din Alaska va decurge bine. Rusia nu a sugerat că ar fi dispusă să facă concesii. Zelenski ar dori mai întâi un armistițiu, urmat de garanții de securitate.
Când Trump a revenit la Casa Albă în ianuarie, președintele republican a încercat să restabilească cordialitatea cu liderul rus din primul său mandat. A exprimat simpatie pentru poziția izolată a lui Putin în lume, promițând să pună capăt războiului din Ucraina în 24 de ore. Cu toate acestea, pe măsură ce administrația a redus presiunea asupra Rusiei, unii consilieri ai lui Trump au repetat argumentele rusesti, ceea ce a agitat susținătorii Ucrainei. În martie, Steve Witkoff, trimisul special al SUA, a sugerat că Rusia are dreptul să captureze patru regiuni din Ucraina, deoarece „vorbesc limba rusă”.
Într-o întâlnire dramatică la Casa Albă, Trump și vicepreședintele JD Vance l-au certat pe Zelenski pentru modul în care a gestionat războiul, stârnind satisfacția extremistilor din Rusia.
TRUMP ÎNCEPE SĂ-ȘI PIARDĂ RĂBDAREA
În ciuda măsurilor de conciliere, liderul rus a refuzat să se alăture eforturilor lui Trump de a aduce părțile la un acord de pace; Putin a continuat raidurile aeriene asupra Ucrainei. Vărsarea de sânge a determinat schimbări în poziția lui Trump în iulie, când s-a plâns că Putin tergiversează. Trump a decis să trimită noi arme Ucrainei, care vor fi finanțate de Europa, și a amenințat cu noi sancțiuni economice împotriva Moscow. Săptămâna trecută, Trump a impus o taxă suplimentară de 25% asupra importurilor de petrol din Rusia, însă s-a abținut de la sancțiuni mai severe. Miercuri, el a amenințat cu „consecințe grave” dacă nu va exista un acord.
Nicholas Fenton, de la Programul Europa, Rusia și Eurasia al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, a declarat: „Deși tonul Casei Albe s-a schimbat, niciodată nu a fost însoțit de o extindere a sancțiunilor sau de noi angajamente financiare pentru consolidarea securității Ucrainei.”
Luni, Trump a afirmat că va ști rapid dacă Putin este dispus la concesii. „S-ar putea să spun: mult noroc! Continuați să luptați. Sau s-ar putea să spun: putem ajunge la un acord”, a spus el.
UN SHOWMAN CARE TÂNJEȘTE DUPĂ APLAUZE
Pentru Trump, spectacolul unui summit de mare anvergură, urmărit de întreaga lume, este extrem de atrăgător. El se angajează într-o campanie deschisă pentru Premiul Nobel pentru Pace. Trump subliniază ceea ce consideră a fi reușitele lui diplomatice, iar dorința sa de a încheia un acord de pace în Ucraina neliniștește aliații SUA. În ultimele zile, liderii ucraineni și europeni și-au exprimat dezacordul față de afirmația lui Trump că Rusia și Ucraina ar trebui să facă schimburi de teritorii pentru un acord de pace. Cu Crimeea ocupată de Rusia și vaste zone din estul Ucrainei, ucrainenii nu mai dețin niciun teritoriu rus, ceea ce ridică întrebări despre ce ar putea fi schimbat.
Trump crede că, având în vedere relația sa personală cu Putin, este singurul capabil să încheie războiul. John Bolton, unul dintre foștii consilieri de securitate națională ai lui Trump și un critic actual, spune că există motive de îngrijorare că Putin ar putea „să-și exercite magia” asupra lui Trump. „Relațiile personale au un rol în afacerile externe. Dar când ești un lider dur precum Vladimir Putin, nu este vorba de emoții, ci de un calcul rece. Trump nu înțelege asta”, a declarat Bolton.
Într-o postare pe rețelele sociale, miercuri, Trump s-a plâns că „mass-media foarte nedreaptă lucrează la întâlnirea sa cu Putin”, citând declarații ale unor „ratați concediați” precum Bolton.











































































