Putin refuză să oprească confruntarea cu Occidentul: mesajul de forță transmis prin atacurile cu drone asupra Poloniei

Când Vladimir Putin a lansat cel puțin 19 drone către Polonia săptămâna trecută, președintele rus a dorit să transmită un mesaj clar: nu intenționează să pună capăt războiului cu Occidentul în viitorul apropiat. Acest incident s-a petrecut după săptămâni de atacuri aeriene rusești în Ucraina, în urma cărora zeci de civili au fost uciși, iar numeroase clădiri, inclusiv cele care găzduiau delegații UE și britanice, au fost distruse. Totodată, a fost atacat pentru prima oară un sediu guvernamental din centrul Kievului.

Deși președintele american Donald Trump face presiuni pentru un acord de pace cu Ucraina, liderul rus, Putin, nu arată niciun semn de intenție de a porni pe această cale. Supraviețuirea sa politică este acum strâns legată de un conflict permanent cu Statele Unite și aliații acestora. Nikolai Petrov, analist senior la New Eurasian Strategies Center din Londra, declară: „Putin este președintele războiului. Nu are niciun interes să-l încheie”. Schimbarea rolului său de la lider de război la președinte pe timp de pace ar fi văzută ca o retrogradare de la grandoare. „Indiferent de condiții, el nu poate renunța la acest rol”, explică Petrov.

Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de al patrulea an, Putin poate găsi un motiv pentru optimism. Întrucât forțele ucrainene sunt paralizate din cauza lipsei de arme și personal, Rusia a reușit să avanseze și maimult în teritoriile ucrainene. Cu toate acestea, progresul a fost lent și costisitor pentru Moscova. Kremlinul a suferit pierderi mari, iar economia Rusiei este în pericol de recesiune.

Din punct de vedere politic, încheierea conflictului prezintă riscuri semnificative. Deși controlul strict al mass-media și al internetului i-ar permite lui Putin să vândă un acord de pace ca pe o victorie rușilor, nu aceasta este principala sa preocupare. După ce opoziția liberală a fost decimată, un grup mic, dar vocal, de naționaliști reprezintă acum cea mai mare amenințare pentru puterea sa.

Analiști precum Aleksandr Baunov, fost diplomat rus, atrag atenția că există dorința în rândul aripii radicale a establishmentului militar-politic de a submina NATO. „Pentru a arăta că NATO este inutilă”, explică Baunov. De când Putin s-a întâlnit cu Trump în Alaska, Moscova și-a intensificat războiul hibrid împotriva Europei. Dronele rusești au pătruns frecvent în spațiul aerian polonez dinspre Belarus.

Conform unor informații, cinci drone ce au traversat Polonia se îndreptau direct către o bază NATO. Într-un articol recent, Dmitri Medvedev a acuzat Finlanda de planificarea unui atac, amenințând cu prăbușirea statalității finlandeze. Moscova mută industriile vitale în estul țării, departe de granița cu NATO, și desfășoară exerciții militare cu Belarusul.

„Orice ar realiza Putin în Ucraina, confruntarea cu Occidentul va continua în diferite forme”, afirmă Petrov. Prin acțiuni precum incursiunea în Polonia, Putin lansează un avertisment liderilor occidentali care discută despre garanții de securitate pentru Kiev. Kirill Rogov avertizează că Putin simte că poate ataca NATO, punând la încercare răspunsul alianței.

Totuși, Trump a sugerat că incursiunea a fost o „eroare”. Kremlinul a respins acuzațiile de provocare deliberată, iar Belarusul a indicat posibilitatea ca aceasta să fi fost rezultatul unui accident. Rogov concluzionează că Putin preferă să păstreze ambiguitatea, lăsând acțiunile sale să fie percepute fie ca deliberate, fie ca accidentale.