Proces inedit al unui student cu 10 pe linie, originar din R. Moldova, inițiat la Tribunalul Iaşi. De ce basarabenii nu se bucură de același privilegii ca studenții din România? Ce a decis instanţa?

Un student basarabean acuză faptul că moldovenii de peste Prut sunt consideraţi români „second hand”. Acesta a chemat în judecată Universitatea Tehnică şi Ministerul Educaţiei de la București, cerând ca studenţilor români din afara graniţelor să le fie recunoscute aceleaşi drepturi ca celor dinăuntru. Instanţa nu i-a acordat nicio şansă: aşa e legea, scrie Ziarul de Iași.

Oleg T. a fost admis la studii la Universitatea Tehnică ca bursier al statului român, pe unul dintre locurile rezervate „românilor de pretutindeni”. În această calitate, el beneficia de o bursă de studii în valoare de 75 de euro lunar pe durata semestrelor şi atât. Dacă studenţii născuţi în România primesc bursa şi în perioada vacanţelor, această prevedere nu se aplică şi românilor „de pretutindeni”.

Student cu 10 pe linie, Oleg T. s-ar fi calificat pentru obţinerea unei burse de merit, în valoare de 1 000 de lei. Şi aceasta însă este rezervată studenţilor născuţi în România. Considerând că este vorba de o greşeală tehnică, masterandul s-a adresat conducerii Universităţii. Răspunsul primit a fost însă clar: nu e vorba de nicio greşeală, pur şi simplu aşa este legea. S-a adresat mai departe Ministerului Educaţiei, Comisiei de etică universitară, Avocatului poporului, Parlamentului şi Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar cu acelaşi rezultat. În cele din urmă, s-a adresat Tribunalului, reclamând practic faptul că Hotărârea de Guvern 844/2008, privind cuantumul burselor pentru românii din afara graniţelor s-a transformat dintr-un act de protecţie într-unul discriminator.

„Bursa de merit este o bursă pentru performanţe academice şi nu poate fi acordată numai unei categorii de studenţi după criteriul cetăţeniei. Studenţii trebuie trataţi în mod egal, nediscriminator. În urma discriminării care a fost făcută în privinţa sa, reclamantul nu a avut acces la burse, nu a putut studia limba engleză şi a pierdut bursa de doctorat”, au reţinut magistraţii din plângerea lui Oleg T.

Acesta a cerut recunoaşterea faptului că reglementarea legală a burselor este discriminatorie, recunoaşterea dreptului său la bursa de merit pentru anii 2018 - 2020, acordarea bursei de studiu şi a celei de merit şi pe perioada vacanţelor, ca şi a bursei de doctorat.

De cealaltă parte, reprezentanţii Universităţii au apreciat că instanţa nu este în măsură să desfiinţeze norme juridice, precum HG 844/2008. În plus, Hotărârea de Guvern fusese emisă în temeiul legii educaţiei naţionale 1/2011, aplicabilă doar cetăţenilor români, nu şi românilor din afara graniţelor. Deşi chemat în judecată, Ministerul Educaţiei nu a depus la dosar nicio întâmpinare prin care să-şi precizeze poziţia.

Ziarul de Iași mai scrie că, pentru a lua o decizie, magistraţii Tribunalului au analizat normele naţionale şi internaţionale referitoare la drepturile cetăţeanului. Constituţia României prevede că cetăţenii români sunt egali în faţa legii, iar legile interzic orice formă de discriminare. În schimb, în privinţa cetăţenilor străini şi a apatrizilor, fie ei şi români, Constituţia nu prevede decât că ei se bucură de protecţia generală a persoanelor şi averilor, fără a le fi însă garantat niciun drept, în afara celor fundamentale ale omului.

„Tribunalul apreciază că acordarea unei burse de studiu, a unui ajutor bănesc de la stat, pentru reclamantul student şi cetăţean al altui stat, nu era un drept fundamental. Reclamantul, cetăţean al altui stat decât Statul român, a avut acces la forma de învăţământ superior organizată de Statul român şi nu a fost supus unor taxe pentru a o urma, locul ocupat de reclamant fiind anume destinat de Statul român cetăţenilor Republicii Moldova. Faptul că nu a beneficiat de burse în acelaşi cuantum ca şi studenţii români nu reprezintă discriminare. Statul român nu a asumat şi nu avea obligaţia să asume acordarea unor burse/ ajutoare băneşti sau stimulente băneşti la nivelul învăţământului de stat superior pentru toţi studenţii indiferent de cetăţenia lor”, au apreciat judecătorii.

Aceştia au arătat că învăţământul este o activitate costisitoare, statul având o capacitate limitată de susţinere a acestuia. Nivelul universitar de studii nu este obligatoriu, ci opţional, iar normele diferite pentru cetăţenii străini, cum ar fi taxele de studii mai ridicate, sunt un lucru curent.

Pe aceste considerente, cererea moldoveanului a fost respinsă. El a contestat însă sentinţa, dosarul intrând vineri pe rolul Curţii de Apel. Ziarul de Iași scrie că această instanţă urmează să stabilească primul termen de judecată.