Planul lui Trump agită Europa: dezbatere intensă privind activele rusești blocate și viitorul finanțării Ucrainei

Planul propus de Donald Trump pentru oprirea războiului din Ucraina generează neliniște în Europa și intensifică presiunile privind gestionarea activelor rusești înghețate, aflate în centrul unui mecanism de finanțare destinat Kievului.

Propunerea, prezentată recent de administrația americană, cuprinde 28 de puncte și a declanșat discuții aprinse între capitalele europene despre cum să evite adoptarea acestui acord considerat prea favorabil Moscovei și cum să influențeze negocierile decisive pentru viitorul Ucrainei și securitatea europeană.

Preocupările europenilor sunt alimentate de punctul 14 din planul lui Trump referitor la utilizarea activelor rusești ”înghețate”.

”EUROPENILOR LE REVINE SĂ DECIDĂ”

În prezent, aproximativ 210 miliarde de euro aparținând Băncii Centrale a Rusiei sunt blocate în Uniunea Europeană după invazia Ucrainei din februarie 2022. Planul lui Donald Trump propune distribuirea unei părți a acestor active către Statele Unite și Kremlin pentru anumite proiecte. Acest lucru este inacceptabil pentru unii europeni, care văd în aceste active cea mai puternică pârghie împotriva Rusiei.

”Europenilor le revine să decidă” modul de utilizare a acestor active, a subliniat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Propunerea americană este și mai sensibilă, deoarece cele 27 de state membre ale UE dezbat posibilitatea utilizării activelor rusești pentru finanțarea Ucrainei. Spre sfârșitul lunii octombrie, europenii s-au angajat să găsească soluții pentru susținerea Kievului în următorii doi ani pentru a evita lipsa resurselor.

Marea întrebare este acum organizarea acestei finanțări.

BELGIA SPUNE ÎN CONTINUARE ”NU”

Pentru multe țări din UE cu finanțe publice fragile, apelul la aceste active rusești înghețate, așa cum a propus Comisia Europeană, este considerată cea mai atractivă opțiune. Germania, țările baltice, Scandinavia, Polonia și Olanda exercită presiuni pentru această opțiune.

Totuși, acest demers fără precedent ridică numeroase întrebări juridice, iar Belgia, unde se află cea mai mare parte a acestor active, are reticențe puternice. Premierul belgian, Bart De Wever, se teme de consecințele neplăcute și de posibilele riposte rusești, țara sa fiind expusă unor eventuale represalii.

Diplomații și oficialii europeni lucrează intens - în spatele scenei - pentru a răspunde acestor preocupări. Propunerea americană a amplificat presiunile pentru un acord, conform unui diplomat european sub protecția anonimatului.

Premierul polonez, Donald Tusk, și-a exprimat speranța unui compromis rapid care să permită utilizarea acestor fonduri pentru ajutorarea Ucrainei. Totuși, ”decizia finală nu a fost luată încă, deoarece unele țări europene mai au rezerve”, a menționat el.

Contactată de AFP, Belgia și-a exprimat ”îngrijorarea” și a declarat că ”poziția” sa rămâne neschimbată deocamdată, în ciuda presiunilor provocate de planul lui Donald Trump. Europenii mai au la dispoziție trei săptămâni pentru a conveni asupra acestui plan sau pentru a găsi alternative de finanțare a Ucrainei, înainte de summitul crucial planificat la mijlocul lunii decembrie.