Plan inovator pentru extinderea UE: aderare fără drepturi de vot imediate pentru noii membri, în încercarea de a depăși blocajele actuale ale procesului

O propunere de modificare a regulilor de aderare la Uniunea Europeană este în discuții, cu scopul ca noii membri să dobândească drepturi depline doar după ce UE își va revizui modul de funcționare. Aceasta reprezintă cea mai recentă tentativă a guvernelor pro-extindere din UE, cum ar fi Austria și Suedia, de a impulsiona extinderea, proces blocat de Budapesta și alte capitale din cauza temerilor privind concurența nedorită pe piețele interne sau riscurile de securitate.

Noile țări ar putea adera la Uniunea Europeană fără drepturi de vot depline inițial, o mișcare ce ar putea face lideri ca premierul Ungariei, Viktor Orbán, mai deschiși la primirea unor țări precum Ucraina în blocul european. Această propunere se află în faza incipientă și necesită aprobarea tuturor membrilor actuali, spun trei diplomați europeni și un oficial al UE care sunt informați despre discuții. Ideea este ca noii membri să dobândească drepturi depline odată ce UE va face dificilă exercitarea dreptului de veto de către statele individuale.

Discuțiile informale dintre țările UE și Comisie, conform acelorași diplomați și oficiali, vizează aderarea fără drept de veto inițial, permițând integrarea fără revizuirea tratatelor de bază ale UE, văzută ca imposibilă de multe guverne. Inițiativa ar permite țărilor precum Ucraina, Republica Moldova și Muntenegru să beneficieze de multe avantaje ale aderării, dar fără drept de veto, o unealtă folosită de guvernele UE pentru a bloca politici nedorite.

Uniunea Europeană consideră extinderea drept o prioritate strategică, mai ales în contextul agendei expansioniste a Rusiei conduse de Vladimir Putin. Eforturile de a crește numărul membrilor de la 27 la 30 în următoarele decade scot la iveală tensiunile interne. „Viitorii membri trebuie să renunțe la dreptul lor de veto până când sunt implementate reforme instituționale cheie, cum ar fi introducerea votului majoritar calificat”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru afaceri europene a Bundestagului german.

Liderii UE au sugerat anterior necesitatea revizuirii tratatelor înainte de admiterea de noi membri, pentru a preveni creșterea blocajelor la Bruxelles. Cu toate acestea, încercările de eliminare a dreptului de veto pentru membrii actuali au întâmpinat opoziție nu doar din Ungaria, dar și din partea Franței și a Țărilor de Jos.

Planul extinderii fără drepturi de vot depline pentru noii membri „ar asigura că rămânem capabili să acționăm chiar și într-o UE extinsă”, potrivit lui Hofreiter. Există semnale pozitive din partea statelor din Balcanii de Vest privind această abordare flexibilă. Între timp, presiunea este însoțită de frustrarea statelor candidate din Europa de Est și Balcanii de Vest, care au efectuat reforme importante intern, dar nu sunt mai aproape de aderare, ani buni după ce au depus cererea.

Muntenegru, de exemplu, a început negocierile pentru aderarea la UE în 2012. „Ultima țară care a aderat a fost Croația, acum peste 10 ani, iar între timp Regatul Unit a părăsit Uniunea,” a declarat președintele Muntenegrului, Jakov Milatović. „Este timpul să revitalizăm procesul, pentru ca UE să rămână atractivă.”

Vicepremierul Ucrainei, Taras Kacika, a subliniat necesitatea unor soluții „creative” pentru a debloca extinderea UE. Cererea de aderare a Ucrainei este momentan blocată de vetoul Ungariei. „Așteptarea nu este o opțiune,” a spus Kacika. „Avem nevoie de soluții rapide. Este la fel de important și pentru Ucraina, și pentru Uniunea Europeană.

Între timp, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a făcut din extindere o prioritate în strategia ei, promovând aderarea Ucrainei și Moldovei până în 2030. Cu toate acestea, statele UE au rezistat eforturilor de accelerare a procesului. Recent, statele UE au respins o încercare a președintelui Consiliului European, António Costa, de a avansa cu extinderea.

Un summit al „Procesului de la Berlin” va avea loc miercuri la Londra, cu liderii din Balcanii de Vest și liderii europeni. Scopul este stimulatea cooperării și pregătirea extinderii UE. Înainte de evaluarea Comisiei despre extinderea negocierilor, un diplomat UE a sugerat că CE ar putea continua procesul fără aprobarea tuturor celor 27 de state, evitând vetoul lui Orbán la fiecare pas.

Bruxellesul ar putea prezenta propuneri de reforme interne ale UE pentru a se pregăti de noi membri. Un proiect preliminar al concluziilor summit-ului de joi nu menționează extinderea, stârnind nemulțumirea țărilor pro-extindere.

Extinderea este văzută ca un contraatac împotriva Rusiei. „Trebuie să fim mai rapizi și mai eficienți,” spune Claudia Plakolm, ministrul austriac pentru Europa, avertizând că UE ar putea pierde teren în fața altor actori. Extinderea a jucat un rol important și în alegerile din Moldova, câștigate de Maia Sandu. Ucraina a văzut aderarea la UE ca o motivație în lupta sa.

Marta Kos, comisarul UE pentru extindere, susține că perspectivele de aderare au fost decisive pentru Moldova. În ciuda presiunilor de la Bruxelles, liderii UE, confruntați cu creșterea sprijinului pentru partidele de extremă dreapta, nu se grăbesc să extindă blocul la 30 de membri sau mai mult. Într-o conferință de presă, cancelarul german Friedrich Merz a semnalat că nu se așteaptă ca Ucraina să adere la UE în perioada bugetară viitoare, care se întinde până în 2034.