Patru ani de la invazia Rusiei în Ucraina. Oana Ţoiu: Ucrainenii apără cu preţul suferinţei întregul continent, iar Moscova nu urmăreşte pacea

Ministrul de Externe, Oana Ţoiu, a transmis, marţi, un mesaj în care afirmă că, de patru ani, ucrainenii sunt cei care se interpun, cu altruism şi curaj, între agresor şi restul Europei. ”Fac acest lucru pentru familiile lor, dar, procedând astfel, le protejează şi pe ale noastre”, a subliniat Oana Ţoiu.

”24 februarie 2022 este o zi sumbră în istoria recentă a Europei. Acum patru ani, în acea dimineaţă, Ucraina şi Europa - şi împreună cu ele România - s-au trezit la primul război de cucerire de pe continentul nostru din 1945 încoace. Numărăm anii care au trecut de atunci. Însă suferinţa cauzată de războiul neprovocat şi ilegal al Moscovei rămâne imposibil de cuantificat”, a transmis, marţi, ministrul de Externe, Oana Ţoiu.

Potrivit acesteia, ”admiraţia şi respectul nostru pentru curajul şi demnitatea poporului ucrainean nu au făcut decât să crească în timp”. ”Ucrainenii sunt cei care se interpun, cu altruism şi curaj, între agresor şi restul Europei. Fac acest lucru pentru familiile lor, dar, procedând astfel, le protejează şi pe ale noastre”, a adăugat Ţoiu, subliniind rolul esenţial al Ucrainei în apărarea securităţii întregului continent european.

Şi oficialii Ministerului de Externe au transmis un mesaj. ”La 24 februarie 2026 se împlinesc patru ani de la declanşarea de către Federaţia Rusă a războiului de agresiune la scară largă împotriva Ucrainei, o încălcare gravă a independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale unui stat suveran şi cea mai severă ameninţare la adresa securităţii europene de după 1945. Acest moment a venit pe fondul unor încercări sistematice ale Rusiei de a submina suveranitatea, independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, începând cu anexarea militară ilegală a peninsulei Crimeea, în 2014”, au transmis oficialii Ministerului de Externe, într-un comunicat de presă.

Potrivit acestora, în toţi aceşti ani, România a rămas solidară cu Ucraina şi cu poporul ucrainean în lupta legitimă pentru apărarea libertăţii, demnităţii şi dreptului suveran de a-şi decide viitorul. Sprijinul a fost constant şi a vizat dimensiunea politică, umanitară, economică şi de securitate.

”Brutalitatea şi caracterul inuman al acestui război ilegal şi neprovocat, marcat de crime de război împotriva populaţiei civile, sunt documentate constant. Nicio statistică, însă, nu poate surprinde pe deplin sacrificiul imens suportat de civilii şi militarii ucraineni pentru libertate şi demnitate în faţa unui război imperialist de cucerire purtat în inima Europei. Acest sacrificiu obligă comunitatea internaţională să îşi intensifice eforturile pentru o pace justă şi durabilă şi pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi de crime de război”, mai arată oficialii MAE.

Conform Ministerului de Externe, în pofida declaraţiilor publice ale Moscovei, realitatea de pe teren arată clar că Federaţia Rusă nu urmăreşte pacea, dovadă fiind atacurile repetate asupra populaţiei civile şi a infrastructurii critice. Ritmul acestor atacuri şi ţintele alese demonstrează escaladarea continuă a agresiunii.

”România este parte activă a eforturilor internaţionale de a pune capăt conflictului şi de a construi un acord de pace cuprinzător, însoţit de garanţii de securitate credibile pentru Ucraina. În cadrul Coaliţiei de Voinţă, alături de Statele Unite ale Americii şi Ucraina, precum şi în cadrul UE şi NATO, România susţine soluţii diplomatice conforme dreptului internaţional şi continuă să ofere sprijin politic, umanitar, economic şi de securitate”, mai transmite MAE.

De asemenea, România contribuie activ la demersurile internaţionale de investigare şi sancţionare a crimelor de război, inclusiv prin susţinerea Tribunalului special privind crima de agresiune împotriva Ucrainei şi a unui mecanism internaţional de despăgubire, menit să asigure justiţie pentru victime şi să descurajeze noi acte de agresiune.

La nivel regional, România a avut un rol decisiv în operaţionalizarea ”Triunghiului Odesa”, alături de Republica Moldova şi Ucraina, consolidând cooperarea trilaterală pe teme de securitate şi rezilienţă. Acest format a devenit un instrument important pentru coordonarea eforturilor de răspuns la ameninţările regionale.

”De la începutul războiului, România a oferit sprijin multidimensional Ucrainei. Aproximativ 13 milioane de refugiaţi ucraineni au tranzitat teritoriul României, iar pentru cei care au rămas au fost asigurate servicii medicale, educaţionale şi acces la piaţa muncii. Prin facilitarea tranzitului cerealelor ucrainene prin Coridoarele Solidarităţii, România a contribuit la reducerea impactului global al crizei alimentare”, adaugă MAE.

Totodată, România sprijină ferm parcursul european al Ucrainei şi susţine deschiderea rapidă a negocierilor de aderare, în continuarea reformelor substanţiale realizate la Kiev. Integrarea europeană este considerată esenţială pentru stabilitatea şi reconstrucţia pe termen lung a Ucrainei.

În plan euro-atlantic, România participă la consolidarea capacităţilor de apărare ale Ucrainei, inclusiv prin contribuţia de 50 de milioane de euro la iniţiativa SUA privind ”Lista de achiziţii prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL). Prin acest sprijin, Ucraina îşi poate întări apărarea în faţa agresiunii militare continue.

”Toate aceste eforturi pornesc de la o convingere fundamentală: o Ucraină independentă, suverană, sigură, rezilientă şi democratică este un vecin de încredere şi un partener strategic esenţial pentru România”, se mai arată în comunicat.

Preşedintele Nicuşor Dan, dar şi premierul Ilie Bolojan, alături de alţi oficiali europeni, au transmis, marţi, mesaje cu prilejul împlinirii a patru ani de la debutul războiului. În acelaşi context, Parlamentul European a organizat o şedinţă extraordinară solemnă, marţi, dedicată celor patru ani de la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.