Parchetul francez cere interdicţie de a candida, punând sub semnul întrebării şansele lui Marine Le Pen la prezidenţialele din 2027

Parchetul General francez cere, după 11 zile de dezbateri, ”pedepse de ineligibilitate” în procesul în apel de la Paris al asistenţilor parlamentari ai Frontului Naţional (FN, extremă dreapta, actualul Rassemblement national, RN), în care Marine Le Pen îşi joacă candidatura la alegerile prezidenţiale din 2027, au anunţat marţi avocaţii generali în preambulul unui rechizitoriu care urma să dureze aproximativ şase ore.

”Este inutil să menţinem un fals suspans. Vom cere confirmarea foarte largă a responsabilităţii penale recunoscute de prima instanţă şi pedepse de ineligibilitate vor fi, bineînţeles, cerute”, a declarat avocatul general Thierry Ramonatxo în introducerea rechizitoriului.

Reprezentantul Ministerului Public şi-a început intervenţia respingând acuzaţiile de ”politizare” a unei proceduri judiciare extrem de sensibile, procedură care, în forma actuală, o împiedică pe Marine Le Pen să candideze la prezidenţialele din 2027. El a insistat că această cauză nu ar trebui interpretată ca un instrument politic, ci ca o aplicare strictă a legii.

Avocatul general a revenit asupra atmosferei considerate nocive din acest dosar, deschis după sesizarea Parlamentului European (PE) în 2014. Procedura a fost prelungită de o ”apărare colectivă, marcată printr-o contestare puternică”, cu ”nu mai puţin de 45 de recursuri” depuse de apărare, fapt care a încetinit considerabil demersul judiciar şi a tensionat relaţia dintre instanţă şi părţile implicate.

Această confruntare a culminat cu ameninţări la adresa judecătorilor din prima instanţă, cei care, la 31 martie, au condamnat-o pe Marine Le Pen la patru ani de închisoare - dintre care doi cu executare -, la plata unei amenzi de 100.000 de euro şi, mai ales, la cinci ani de ineligibilitate cu executare imediată.

”S-a folosit strategia de delegitimare a contra-puterilor, în acest caz a justiţiei, al cărei obiectiv ar fi să împiedice accesul unei şefe de partid la cele mai înalte funcţii ale executivului”, şi-a exprimat regretul Thierry Ramonatxo. El a denunţat ideea că magistratura ar acţiona ca un actor politic.

Or, ”să se lase să se creadă că justiţia s-ar putea opune voinţei poporului suveran este inexact, înseamnă să se uite că judecărorul este paznicul legii şi că nu face decât s-o aplice”, a declarat avocatul general, subliniind în acelaşi timp că dezbaterile în apel s-au desfăşurat într-”o atmosferă mai senină” faţă de prima instanţă.

Marine Le Pen, Partidul Rassemblement national – care la vremea faptelor se numea Front national – şi zece cadre ale formaţiunii sunt acuzaţi că au plătit, în perioada 2004-2016, cu bani primiţi de la Parlamentul European, salariaţi ai partidului care, în realitate, lucrau pentru structura politică. Formaţiunea se confrunta atunci cu dificultăţi financiare serioase, pe fondul rezultatelor electorale slabe.

Jumătate dintre cei 25 de inculpaţi condamnaţi în prima instanţă, în 2025, au declarat apel, ceea ce menţine cazul în centrul atenţiei publice şi prelungeşte incertitudinea privind deznodământul juridic şi politic.

Doar o eventuală pedeapsă de ineligibilitate redusă sub doi ani, precum şi o sancţiune care să nu presupună purtarea unei brăţări electronice – considerată incompatibilă cu desfăşurarea normală a unei campanii electorale – i-ar putea permite lui Marine Le Pen să îşi întrezărească din nou viitorul politic şi să revină în cursa pentru Palatul Élysée.

Curtea de Apel urmează să pronunţe o hotărâre ”până în vară”, decizie care va clarifica atât soarta juridică a dosarului, cât şi perspectivele electorale ale liderului RN şi ale formaţiunii sale.