O nouă lovitură pentru Putin: PRĂBUȘIRE în Rusia, un minimum din ultimele 16 luni

Războiul lui Vladimir Putin din Ucraina lovește din plin Rusia, ca un bumerang, în urma sancțiunilor occidentale și a colapsului veniturilor din exporturile de petrol și gaze naturale ale Moscovei. Acum, un alt fenomen izbește ca un fulger economia țării, prăbușirea rublei la cel mai mic nivel din ultimele 16 luni, lucru care îi scapă din mână liderului de la Kremlin.

Moneda rusă a pierdut 25% din valoare în acest an, limitând posibilitățile de finanțare a importurilor, potrivit Financial Times.

Rubla a scăzut la un minimum de 16 luni în raport cu dolarul, deoarece o creștere a cheltuielilor militare rusești și o prăbușire a veniturilor din export adaugă presiune asupra unei monede care suferă de sancțiunile occidentale și o escaladare a ieșirilor de capital.

Moneda Rusiei a pierdut aproximativ 25% din valoarea sa în acest an și s-a tranzacționat sub 99 de ruble un dolar vineri, pe măsură ce impactul războiului cu Ucraina a „mușcat” masiv. Scăderea enormă a rublei contrastează cu creșterea de anul trecu, când invazia inițială a Ucrainei de către Rusia a fost urmată de o creștere bruscă a prețurilor petrolului și gazelor.

Scăderea s-a accelerat în ultimele săptămâni, crescând presiunea economică asupra Moscovei, după ce sancțiunile occidentale au limitat intrările de capital și țările europene s-au îndepărtat de aprovizionarea cu energie a Rusiei, reducând veniturile pe care aceasta le primește din vânzările de petrol.

Economia internă a fost stimulată de cheltuielile guvernamentale pentru apărare și angajamente sociale, cum ar fi „plățile pentru sicrie” primite de familiile soldaților care au murit pe câmpul de luptă din Ucraina. Dar acest lucru a crescut și deficitul bugetar, împingând moneda mai jos.

Creșterea cheltuielilor a determinat o sporire cu 20% a importurilor anuale în prima jumătate a acestui an. „Foarte puțină monedă intră în țară, așa că s-a format o foamete valutară”, a spus Vladimir Milov, un fost ministru adjunct al energiei, care acum se opune Kremlinului din exil.

„Importurile au revenit acum la nivelurile de dinainte de război, doar că acum importăm toate bunurile de larg consum și produsele manufacturate din China, Turcia, Asia Centrală și Emirate, și nu din Occident. Mai trebuie să plătești pentru asta într-o valută, dar nimeni nu vrea ruble.”

O reducere abruptă a ratelor dobânzilor anul trecut a pus în continuare presiune în scădere asupra rublei; Banca Centrală a Federației Ruse și-a redus dobânda de la 20% la 7,5% în mai puțin de un an.

„Cheltuielile guvernamentale servesc ca un canal direct pentru stimularea importurilor, cu un scurt decalaj”, a declarat Natalia Lavrova, economist senior la BCS Global Markets. „O politică monetară flexibilă face același lucru cu un decalaj mai lung.”

Într-un caz rar de critică în cadrul sistemului în urma invaziei, propaganda rusă s-a grăbit să dea vina pe Banca Centrală, a cărei șefă Elvira Nabiullina a fost vizată de cei de linie dura a Rusiei pentru că este „prea liberală” cu deprecierea rublei.

„Ce se întâmplă în țara asta!? Cum a apărut acest curs de schimb? În cele din urmă, acest lucru va duce la o creștere a prețurilor de consum și va coincide cu campania electorală”, a declarat Vladimir Solovyov, unul dintre cei mai cunoscuți prezentatori de televiziune de stat din Rusia, referindu-se la alegerile prezidențiale din Rusia din martie.

Fluxurile comerciale au devenit forța motrice din spatele mișcărilor rublei după ce tranzacțiile externe ale monedei s-au oprit în primăvara trecută. Potrivit cifrelor oficiale publicate săptămâna trecută, excedentul de cont curent al Rusiei – aproximativ diferența dintre exporturi și importuri – a scăzut cu 85% în primele șapte luni ale acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2022.