NATO se confruntă cu o provocare: reducerea prezenței americane anunțată de SUA pune România într-o poziție vulnerabilă, avertizează experții.

Statele Unite urmează să reducă prezența militară pe frontul estic al Europei, într-un moment sensibil al războiului din Ucraina, a anunțat România miercuri, fiind afectată direct de această decizie. Totuși, un oficial NATO argumentează că este vorba doar despre o simplă „ajustare” a dispozitivului american, asigurând că forțele americane vor rămâne mai numeroase decât înainte de 2022.

Aproximativ 85.000 de militari americani sunt staționați în Europa, dintre care 20.000 au fost trimiși ca întărire după invazia rusească din Ucraina pe 24 februarie, conform Departamentului american al Apărării. Ministerul român al Apărării subliniază într-un comunicat că redimensionarea forțelor americane este rezultatul unor priorități noi ale administrației prezidențiale, anunțate în februarie. Decizia a avut în vedere și faptul că NATO și-a consolidat prezența și activitatea pe flancul de est.

UN "SEMNAL PROST" TRANSMIS MOSCOVEI

Decizia americană nu va împiedica ca forțele să rămână „mai importante” decât în 2022, a spus un oficial NATO. Alianța a fost informată în prealabil și a menționat că astfel de „ajustări” ale prezenței americane nu sunt neobișnuite. În opinia lui George Scutaru, fost consilier în securitate națională al președinției române, este totuși un semnal prost transmis Rusiei în legătură cu regiunea Mării Negre. El avertizează că Rusia ar putea interpreta că Marea Neagră nu este atât de vitală pentru interesele americane în Europa, motiv pentru care ar putea să intensifice presiunea, mai ales asupra României, prin utilizarea dronelor și incursiuni în spațiul aerian.

George Scutaru, liderul centrului de reflecție New Strategy Center, îndeamnă aliații europeni să transmită un semnal de solidaritate și să ia în considerare întărirea prezenței militare pentru a compensa. A menționat Franța în contextul unei vizite iminente a ministrului francez al Apărării, Catherine Vautrin, în România. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a declarat că Varșovia nu a fost informată cu privire la o potențială reducere a contingentului în Polonia.

În România, Statele Unite urmează să suspende rotația unei brigăzi, a explicat Ministerul român al Apărării. Nu se discută despre o retragere a forțelor americane, ci despre încetarea rotației unei brigăzi care avea elemente în mai multe țări NATO, inclusiv Bulgaria, România, Slovacia și Ungaria, potrivit ministrului Apărării, Ionuț Moșteanu.

PREZENȚĂ EUROPEANĂ?

Aproximativ 900-1.000 de soldați americani vor rămâne în România, contribuind la descurajarea oricărei amenințări și fiind o garanție a angajamentului Statelor Unite față de securitatea regională. Potrivit ultimelor statistici disponibile, în prezent sunt desfășurați 1.700 de militari americani în România.

Ionuț Moșteanu a declarat că „capacitățile strategice rămân neschimbate”, precizând că sistemul de apărare aeriană de la Deveselu este pe deplin operațional. Baza aeriană de la Câmpia Turzii continuă să fie un punct esențial al operațiunilor aeriene și cooperării între aliați, iar baza de la Mihail Kogălniceanu este în continuă dezvoltare, cu steagul american rămânând prezent în aceste trei locații.

Un grup aerian de luptă va continua să rămână în baza Kogălniceanu, conform situației de dinaintea conflictului din Ucraina. El a subliniat că decizia americană era „o evoluție previzibilă pe care noi am anticipat-o toți” și a reamintit că Europa a început să investească mai mult în propriul armament, luând inițiativa în apărarea sa. Totuși, această decizie americană „va slăbi” securitatea României, un „stat în prima linie”, avertizează pe X un istoric american, Phillips Payson O'Brien, profesor de Studii Strategice la Universitatea St Andrews din Scoția. El trage un semnal de alarmă: „Trezește-te, Europo, Statele Unite nu te vor apăra împotriva Rusiei”.