NATO consideră intensificarea reacțiilor împotriva atacurilor hibride ale Rusiei, în contextul tensiunilor persistente în Europa

NATO analizează posibilitatea unei abordări „mai agresive” în răspunsul la atacurile cibernetice, sabotajele și încălcările spațiului aerian din partea Rusiei, a declarat amiralul Giuseppe Cavo Dragone, președintele Comitetului militar al NATO.

„Studiem toate opțiunile... În ceea ce privește spațiul cibernetic, suntem oarecum reactivi. Ne gândim să fim mai agresivi sau proactivi în loc să fim reactivi”, a precizat amiralul Dragone.

Europa a fost afectată de numeroase incidente legate de războiul hibrid – unele atribuite Rusiei, altele neclare. Acestea variază de la tăierea cablurilor în Marea Baltică până la atacuri cibernetice pe tot continentul. Anumiți diplomați, în special cei din Europa de Est, au solicitat NATO să nu mai fie doar reactivă și să răspundă mai ferm. O astfel de ripostă ar fi mai simplă în domeniul atacurilor cibernetice, unde multe țări dispun de capacități ofensive, dar mai complexă în contextul sabotajelor sau intruziunilor cu drone.

Dragone a menționat că o „lovitură preventivă” ar putea fi considerată drept „acțiune defensivă” în acest caz. Totuși, el a adăugat că aceasta depășește „modul nostru normal de gândire și comportament”.

„O opțiune ar putea fi să fim mai agresivi decât adversarul nostru. (Problemele sunt) cadrul juridic, cadrul jurisdicțional, cine va face acest lucru?” - a indicat el.

NATO a fost eficientă cu misiunea Santinela Baltică, unde nave, avioane și drone navale au patrulat Marea Baltică, împiedicând repetarea incidentelor de tăiere a cablurilor din 2023 și 2024, provocate de navele flotei-fantomă a Rusiei, create pentru a eluda sancțiunile occidentale.

„De la începutul misiunii Santinela Baltică, nu s-a mai întâmplat nimic. Asta arată că această măsură de descurajare funcționează”, a subliniat Dragone.

„Dacă tot ce facem este să continuăm să reacționăm, nu facem decât să invităm Rusia să continue să încerce să ne facă rău. Mai ales când războiul hibrid este asimetric – costurile sunt mici pentru ei, dar mari pentru noi. Trebuie să încercăm să fim mai creativi”, a declarat un diplomat baltic.

Chiar și cu succesul operațiunii Santinela Baltică a NATO, există preocupări persistente în cadrul alianței după ce un tribunal finlandez a respins un proces împotriva echipajului navei Eagle S, o navă a flotei-fantomă care a tăiat mai multe cabluri subacvatice de electricitate și date. Tribunalul a motivat că nava se afla în apele internaționale în momentul presupusului sabotaj.

Întrebată dacă acest lucru le-a oferit navelor rusești o „carte albă” de a acționa în apele internaționale, ministrul de externe al Finlandei, Elina Valtonen, a declarat: „Da, și asta este o problemă”. Ea a confirmat că se analizează adoptarea unei atitudini „mai asertive”.

„Până acum, nu cred că a fost nevoie de asta. De asemenea, ar trebui să facem un pas înapoi și să analizăm cu adevărat ce urmărește agresorul. Atunci probabil, nu ar trebui să mai fim isterici. Avem propriul nostru plan de acțiune și ar trebui să avem încredere în el, deoarece este destul de robust”, a explicat Valtonen.

Amiralul Dragone recunoaște că NATO și membrii săi au „mult mai multe limite decât omologii ruși” din cauza eticii, a legii, a jurisdicției. El a declarat că aceasta reprezintă o problemă, dar nu este neapărat o poziție perdantă, ci mai degrabă una mai complexă decât cea a omologilor ruși.

Șeful Comitetului militar al NATO a subliniat că testul crucial este descurajarea agresiunilor viitoare. „Modul în care se realizează descurajarea – prin represalii, prin lovituri preventive – este ceva ce trebuie să analizăm în profunzime, deoarece în viitor ar putea exista și mai multă presiune în acest sens”, a adăugat Dragone.