Momentul adevărului pentru Putin a sosit: „Se vorbește despre asta în fiecare casă din Rusia”

Consecințele declanșării războiului din Ucraina de către Vladimir Putin au început să „muște” din economia Rusiei și multiple crize lovesc cu tărie țara. Acum a sosit momentul adevărului pentru Putin, când bugetul a rămas fără bani, mașinăria de război nu mai are fonduri nelimitate, în timp ce rubla se prăbușește cu 40% în ultimele 10 luni.

Blestemul lunii august a lovit din nou Rusia, iar criza valutară s-a declanșat, deoarece veniturile din energie ale țării s-au prăbușit, iar pagubele sancțiunilor G7 au început să distrugă bazele economice ale Moscovei, potrivit WA Today.

Rubla a scăzut cu 40% din noiembrie, când a devenit clar cu ce se confruntă Rusia: o Ucraina nedivizată capabilă să dea un pumn militar Moscovei; un Occident care refuză să se fractureze; și un plafon al prețului petrolului pe care Kremlinul nu a crezut că se va lovi de el.

Ritmul devalorizării s-a accelerat de la revolta lui Prigojin. În ultima săptămână, rubla și-a pierdut valoarea, suflând pentru scurt timp peste pragul psihologic de 100 pentru un dolar. Banca centrală a majorat marți ratele dobânzilor la 12% într-o mișcare de urgență, dar acest lucru nu a reușit până acum să restabilească încrederea.

Rusia se confruntă acum cu o înăsprire drastică a condițiilor financiare și o alunecare a monedei în același timp. Vladimir Putin nu mai poate să-și susțină afirmația că alunecarea cursului de schimb este o mișcare calibrată și deliberată în managementul bugetului. El a promovat puterea rublelor tot anul trecut ca dovadă a invulnerabilității economice a Rusiei.

„Se vorbește despre asta în fiecare casă din Rusia”, a spus jurnalistul financiar Orlon Skim. Tim Ash de la Chatham House a spus că devalorizarea este un dezastru intern de propagandă și „cel mai clar semnal de până acum că plafonul prețului petrolului și sancțiunile funcționează”.

Rusia rămâne fără o monedă tare utilizabilă, până la punctul în care Aeroflot a tras pe dreapta cel puțin nouă dintre avioanele sale de pasageri Boeing și Airbus cu frânele defecte, deoarece compania aeriană se străduiește să obțină piese la un cost viabil și nu mai poate întreține flota în Occident.

Rusia poate, desigur, să cumpere orice are nevoie de pe piața neagră globală, în cea mai mare parte prin Turcia, Dubai sau Asia Centrală. Exporturile germane către Kazahstan au crescut cu 105% în ultimul an.

Rusia a trecut la semiconductori chinezi – precum și la canibalizarea mașinilor de spălat vase și a frigiderelor – dar acestea sunt în mare parte cipuri de lucru, low-tech, precare pentru un război avansat. Ar dura ani de zile pentru a configura circuitele chineze pentru sistemul industrial existent al Rusiei, iar până acum companiile chineze au fost izbitor de reticente în a face acest lucru.

Armele capturate sau doborâte în Ucraina conțin în majoritate covârșitoare cipuri americane achiziționate înainte de război. Rusia are o rețea de contrabandă elaborată pentru a obține înlocuitori, dar aceasta costă valută. Asta nu mai are Putin.

Rusia s-a bucurat anul trecut de un profit bun din cauza creșterii prețurilor la energie, metale și cereale. Veniturile din mărfuri au împins excedentul de cont curent la 20% din PIB, permițându-i lui Putin să finanțeze războiul și să mențină în același timp contractul de asistență socială.

Acest surplus s-a evaporat în mare măsură. Ash a spus că vânzările de energie din Rusia către Europa au scăzut la 2 miliarde de euro (3,4 miliarde de dolari) pe lună, de la 12 miliarde de euro pe lună anul trecut. Gazprom și-a pierdut pentru totdeauna piața anuală de gaze de 60 de miliarde de euro din Europa. Conductele de gaz din zăcămintele Siberiei de vest nu pot fi schimbate spre China fără investiții mari.

Aproximativ 330 de miliarde de dolari din rezerve valutare sunt înghețate sub sancțiunile G7. Restul de 260 de miliarde de dolari nu sunt toate lichide sau utilizabile. Banca centrală estimează că un capital de 253 de miliarde de dolari a părăsit țara de la începutul războiului.

Kremlinul atacă acum companiile private, forțându-le să plătească contribuții „voluntare” la efortul de război. Fondatorii Yandex, „Google” din Rusia, compania de telecomunicații Vimpelcom și banca digitală Tinkoff au plecat în exil, efectiv expropriați sau constrânși să vândă ieftin.

Rusia este acum prinsă într-o criză clasică a piețelor emergente. Cu cât cercul lui Putin încearcă mai mult să o facă țap ispășitor pe șefa băncii centrale Elvira Nabiullina, tehnocratul care ține împreună finanțele Rusiei, cu atât va eșua mai sever. Poate că acesta nu este încă capitolul final pentru Putin, dar criza rublei respinge afirmația repetată pe scară largă că timpul lucrează în avantajul său în Ucraina.