Ministrul Justiției se declară „CONVINS” că în dosarul care-l vizează pe Vasile Botnari „încă nu a fost pus punct”: Ce spune despre pedeapsa blândă aplicată fostului director de la SIS pentru expulzarea celor șapte profesori turci

Ministrul Justiției, Fadei Nagacevschi, anunță că instituția pe care o conduce va evalua situația juridică legată de dosarul celor șapte profesori turci, vânduți acum doi ani regimului Erdogan, „prin prisma Convenției Europene pentru Drepturile Omului”.

Într-o postare pe Facebook la subiectul care a scandalizat opinia publică, după ce s-a aflat că fostul director al Serviciului de Informații și Securitate (SIS), Vasile Botnari, unicul învinuit în acest dosar care a aruncat în închisorile din Turcia șapte profesori de la liceele „Orizont”, a fost condamnat la o amendă de doar 88 de mii de lei, ministrul subliniază că „pedeapsa se stabilește de către instanța de judecată, iar acuzarea este reprezentată de procurori, care au independență procesuală”.

CITIȚI și DOC // Dovada că fostul director al SIS NU a fost condamnat nici măcar cu suspendare, iar procurorul general Stoianoglo ar fi ASCUNS acest lucru. Botnari s-a ales că o amendă de 88 000 de lei pentru răpirea și expulzarea profesorilor turci

„Sunt conștient de faptul că soluția a deranjat societatea. Totuși, justiția se face în instanța de judecată, așa prevede legea și să comentezi fondul fără a cunoaște detalii este prematur. Sunt convins că pe acest caz încă nu a fost pus punct. Așteptăm detalii...”, a scris Nagacevschi pe rețeaua de socializare.

CITIȚI și Dosarul privind extrădarea ilegală a profesorilor turci: Soția unui profesor ajuns în PUȘCĂRIE în Turcia va contesta sentința de condamnare a fostului șef al SIS

Menționăm că informația potrivit căreia Vasile Botnari a fost condamnat în dosarul profesorilor turci a fost făcută publică abia pe 8 septembrie de către procurorul general Alexandr Stoianoglo, deși verdictul fusese pronunțat încă în luna iulie curent. Procurorul a afirmat că procesul și sentința au fost secretizate, deși experții îl contrazic, afirmând că, potrivit legislației, încălcarea drepturilor omului sau abuzurile funcționarilor publici nu pot constitui secret de stat.