„Metaforele” Guvernului Filip

PR // După ce au promis „măsuri fără precedent” în primele zile de la învestirea noului Guvern, mai mulți membri ai Cabinetului de miniștri au uitat de ele

Mai multe promisiuni făcute de Guvernul Filip, imediat după învestirea în funcție, au avut efectul unor pocnitori care, după ce au produs titluri tari de presă, au fost abandonate și uitate.

„A fost o expresie figurativă”, a încercat să își justifice nerespectarea unei promisiuni făcute la doar câteva zile de la numirea în funcție premierul Pavel Filip. Atunci, aflat într-o vizită în România, el a promis să instaleze în fața Guvernului un panou electronic care să indice, la zi, câți bani au fost recuperați deja din miliardul furat.

Astfel de promisiuni nerespectate există cu zecile.

„Expresia figurativă”

La 26 ianuarie, nicio săptămână de la învestirea în funcție a Guvernului Filip, proaspătul prim-ministru, aflat în prima sa vizită oficială în România, și-a dat frâu liber promisiunilor de schimbare a situației din R. Moldova.

„O prioritate pentru Executiv este recuperarea banilor. Să facem tot posibilul ca să-i întoarcem în R. Moldova. Mi-am propus, împreună cu colegii, să avem un panou unde zilnic să se vadă câți bani au fost recuperați”, a declarat cu entuziasm Filip în cadrul unei emisiuni la un post de televiziune din România. Emisiunea s-a încheiat, premierul a revenit din vizită și promisiunea a fost uitată.

„Am vorbit de acest panou, dar e vorba de o expresie figurativă. Nu e necesar de instalat în centrul orașului, pentru că nu va fi un simbol foarte atractiv. În schimb, a fost creat Comitetul pentru examinarea cazurilor de rezonanță. Am avut deja două ședințe ale acestui comitet. În cadrul acestora s-a discutat și despre frauda bancară”, a încercat să se disculpe, peste patru luni, premierul.

„Eroarea” din pensii a rămas

Exact cu o lună în urmă, premierul Pavel Filip i-a cerut deschis șefei Casei Naționale de Asigurări Sociale, Maria Bortă, care a deținut această funcție timp de 11 ani, să plece în demisie pentru gafa comisă în administrarea erorilor apărute la indexarea din acest an a pensiilor.

Supărarea prim-ministrului a fost determinată de faptul că funcționara nu a găsit o soluție pentru cei aproape 36 de mii de pensionari care, după indexare, s-au pomenit cu pensii mai mici pentru că au pierdut dreptul la suportul financiar de care beneficiau până la majorare. Bortă a plecat, iar Filip a spus că problema s-a rezolvat.

Mai mulți pensionari ne-au semnalat, însă, că au primit și în luna mai pensii cu „eroare”, iar poștașii strâng din umeri.

Contactată de Ziarul NAȚIONAL, președinta CNAS a confirmat că restanțele nu au fost achitate și asta pentru că a fost nevoie să fie pregătit cadrul legal necesar.

„Conform măsurilor trasate a fost finalizată executarea acţiunilor de elaborare a programului informaţional, implementat softul aplicativ în SI „Protecţia socială”, lansat procesul de plată pe republică pentru luna iunie 2016”, se precizează într-un răspuns oficial semnat de Laura Grecu.

Potrivit acesteia, în prezent, se desfăşoară lucrări de perfectare a listelor electronice în baza cărora pe parcursul lunii iunie curent va fi achitat suportul financiar de stat pentru această lună și va fi achitată diferenţa pentru lunile aprilie şi mai.

Primul test

În prima săptămână de mandat, premierul și-a mai încălcat o promisiune. Cu doar două zile înainte să vină în fața deputaților pentru a cere vot de încredere, membrii viitorului Cabinet de miniștri au semnat, în secret, declarații de integritate, lucru care le-a fost solicitat de reprezentanții societății civile.

Textul declarației a fost elaborat de membrii societății civile, dar cu doar o zi înainte de a fi semnat, juriștii lui Pavel Filip au venit cu propria variantă care nu a fost acceptată de ONG-iști. Ei au insistat să fie semnat textul inițial, iar evenimentul să fie unul public. A doua zi, opinia publică a fost anunțată post-factum că declarațiile au fost semnate în cadrul unei ședințe închise. Reprezentanții societății civile au declarat atunci că nu recunosc aceste declarații, în condițiile în care au fost semnate în condiții de netransparență. Ulterior, presa a descoperit că unii dintre semnatari se confruntă cu probleme grave de integritate.

„Moratoriu”, cu încălcări

La nouă zile de la învestirea Guvernului Filip, ministrul Economiei, Octavian Calmâc, a semnat un Ordin privind instituirea moratoriului asupra controalelor de stat efectuate de instituțiile din subordinea ministerului și care trezesc nemulțumiri din partea agenților economici.

Ulterior, inițiativa a îmbrăcat haina unei Legi privind moratoriul asupra controlului de stat. Astfel, de la 1 aprilie, timp de trei luni, mai multe instituții de control, printre care Fiscul, Serviciul Vamal, Inspectoratul Ecologic, nu vor mai avea dreptul să efectueze verificări ale agenților economici, decât în situații excepționale și cu acordul Ministerului Economiei.

Deși mai puține, controalele însă continuă și astăzi, lucru confirmat și de responsabili din cadrul Ministerului Economiei, care susțin că au primit mai multe sesizări din partea unor agenți economici.

Eșecul „acțiunii fără precedent”

Nu s-a ales nimic din „acțiunea fără precedent” anunțată de ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, de recuperare a banilor achitați de R. Moldova urmare a condamnării la CEDO.

După ce au făcut publică „lista neagră” a judecătorilor, procurorilor, polițiștilor și funcționarilor publici (unii dintre care nu mai sunt vii – n.r.) care urmau a fi atacați în judecată în acțiuni de regres, pentru recuperarea banilor pierduți la CEDO din cauza acțiunilor lor, juriștii Ministerului Justiției s-au împotmolit.

Câțiva judecători au cerut interpretarea de către Curtea Constituțională a acțiunilor ministerului. Examinarea sesizării ar putea dura luni în șir, iar până atunci toate dosarele se vor prăfui pe mesele judecătorilor.

Despre aceste „detalii” ministerul nu suflă nicio vorbă.

Victoria Pruteanu, din nou în pericol

La fel, a ajuns în coadă de pește și gestul „înduioșător” al ministrului Justiției de a o salva de închisoare pe Victoria Pruteanu, care are la întreținere cinci minori și a fost condamnată la trei ani și opt luni de închisoare pentru că și-a ucis, într-un gest de autoapărare, soțul violent.

La doar două zile după învestirea Guvernului Filip, Cebotari, reacționând la revolta și apelurile din societate și presă, a reușit să obțină schimbarea măsurii de asigurare din arest în măsură de nepărăsire a localității. Televiziunile au difuzat imagini lacrimogene de la reîntâlnirea femeii cu micuții ei, sub pereții penitenciarului și… istoria a fost uitată.

Procurorii, între timp, au atacat cu recurs decizia primei instanțe și cer în continuare condamnarea Victoriei la 12 de ani de închisoare. Curtea de Apel Chișinău urmează să decidă dacă e justificată cererea.