Macron avertizează: Ofensiva Israelului în Gaza va duce la un dezastru bilateral iminent


Emmanuel Macron a declarat miercuri că „ofensiva militară plănuită de Israel”, implicând mobilizarea a 60.000 de rezerviști pentru a cuceri orașul Gaza, „nu poate conduce decât la un mare dezastru pentru ambele popoare”, palestinian și israelian.
Această operațiune „va transforma regiunea într-un conflict permanent”, a adăugat președintele francez într-un mesaj pe X, menționând că a avut discuții telefonice cu președintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi și regele Abdallah al Iordaniei. Aflat de ceva timp în dispută cu guvernul israelian, Macron, și-a reiterat avertismentul lansat cu zece zile în urmă și a pledat din nou pentru o „misiune internațională de stabilizare”, cu implicarea Egiptului și Iordaniei.
Acest nou avertisment vine după ce ministrul israelian al apărării, Israel Katz, a aprobat planul de atac pentru orașul Gaza și a ordonat mobilizarea „rezerviștilor necesari”. Această decizie a fost luată la o zi după o propunere de armistițiu negociată de Egipt și Qatar, acceptată de Hamas. Aceasta presupunea o încetare a focului de 60 de zile și eliberarea în două faze a ostaticilor încă reținuți în Gaza. Totuși, guvernul israelian insistă pe eliberarea „tuturor ostaticilor” înainte de încetarea conflictului.
Președintele francez sprijină la rândul său un „proces” care să includă mai întâi o „încetare permanentă a focului” în Gaza, „eliberarea tuturor ostaticilor”, „livrarea masivă de ajutor umanitar” și „dezarmarea Hamas”, susținute de desfășurarea unei „misiuni internaționale de stabilizare”.
În plus, Macron s-a angajat să recunoască statul palestinian la următoarea Adunare Generală a Națiunilor Unite din septembrie. Zece alte țări, printre care Canada și Australia, au urmat exemplul său. Supărat, premierul israelian Benjamin Netanyahu a susținut marți că această intenție de a recunoaște statul palestinian alimentează în Franța „focul antisemitismului”.
Președintele francez a răspuns denunțând o interpretare „eronată” și „abjectă”, un indiciu al relațiilor aflate la cel mai scăzut nivel între cele două națiuni.









































































