Kremlinul susține că podul din Crimeea nu a fost avariat după atacul ucrainean, în timp ce pregătirile pentru un nou schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia avansează

Kremlinul a afirmat miercuri că atacul ucrainean de marți asupra podului din Crimeea, ce leagă peninsula anexată de Moscova de teritoriul rus, nu a provocat daune, menționând doar o „explozie”. Serviciile de securitate ucrainene (SBU) au revendicat noul atac asupra acestei construcții, care a fost vizată de mai multe ori de la începutul asaltului rus în Ucraina, din februarie 2022. SBU a afirmat că a cauzat „daune grave” și a difuzat un videoclip neautentificat ce arată o explozie subacvatică lângă un pilon al podului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a confirmat miercuri că „a avut loc efectiv o explozie”, însă susține că „nimic nu a fost avariat, podul funcționează.”

Acest pod, inaugurat în 2018 și având 19 kilometri lungime, este pentru autoritățile rusești unul dintre simbolurile anexării Crimeii din 2014.

În altă ordine de idei, armata rusă a anunțat că a capturat o nouă așezare în regiunea Sumî (nord-estul Ucrainei), la granița cu Rusia, unde susține că a făcut avansuri teritoriale de circa zece zile. Kievul se teme de posibilitatea unei ofensive de amploare. Ministerul Apărării de la Moscova a informat că satul Kindrativka, situat la aproximativ trei kilometri sud de granița cu Rusia, a fost „eliberat”.

Tot marți, Kremlinul a exclus orice soluționare rapidă a conflictului armat din Ucraina, după negocierile ruso-ucrainene de la Istanbul, fără rezultate, ceea ce a determinat Kievul să solicite Washingtonului să impună sancțiuni împotriva Rusiei.

În timp ce armata rusă deține avantajul pe teren, Kievul acuză Rusia că trage de timp în negocierile de pace, Moscova respingând cererea de armistițiu necondiționat. „Rusia trebuie să înțeleagă cu adevărat că o continuare a războiului va avea consecințe devastatoare”, a afirmat Volodimir Zelenski pe Telegram, după atacurile rusești mortale din acea zi.

Condițiile de pace propuse de Moscova în timpul discuțiilor de luni de la Istanbul sunt considerate „ultimatumuri” inacceptabile de Ucraina. Rusia a cerut, printre altele, ca Kievul să-și retragă trupele din cele patru regiuni ucrainene revendicate. „Este un ultimatum pe care partea rusă ni-l adresează. Deci, în opinia mea, cred că ei (rușii) nu l-au trimis (înainte de discuții), deoarece au înțeles că, dacă ar fi devenit public, Ucraina ar fi avut dreptul de a nu veni la această întâlnire”, a comentat Zelenski într-o conferință de presă.

Miercuri, Zelenski a acuzat Rusia că poartă discuții cu Kievul doar pentru a-l mulțumi pe liderul american Donald Trump și pentru a „amâna” impunerea de noi sancțiuni americane. „Au făcut-o pentru a arăta Statelor Unite că pot fi constructivi. De ce? Pentru a obține un răgaz, care depinde personal de președintele Trump, pentru a afla dacă va amâna sau nu impunerea sancțiunilor” a spus Zelenski într-o conferință de presă la Kiev.

În plus, Ucraina și Rusia sunt dispuse să schimbe 500 de prizonieri de război din fiecare tabără în acest weekend, conform declarațiilor lui Volodimir Zelenski, făcute după un nou ciclu de negocieri cu Moscova la Istanbul. „Partea rusă a anunțat că în acest weekend, sâmbătă și duminică, va putea transfera 500 de persoane”, iar Ucraina va fi pregătită să facă același lucru, a declarat Zelenski.