Kremlinul acuzat de interferențe în alegerile prezidențiale din România: detalii despre implicarea Rusiei în atacuri cibernetice și manipularea digitală

Serviciile de informații române (SRI) au descoperit că Rusia este responsabilă de atacuri cibernetice sofisticate împotriva infrastructurii electorale din România în timpul alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. Peste 85.000 de atacuri au fost inițiate din 33 de țări. O investigație detaliată publicată sâmbătă oferă aceste informații.

Conform anchetei, atacurile au fost coordonate de SVR, serviciul secret extern al Rusiei, sub conducerea lui Serghei Narîșkin. Rusia auțit căutat să obțină un avantaj electoral, inclusiv promovarea candidatului Călin Georgescu și câștigarea a 30% din locurile din Parlament prin partidele extremiste – AUR, SOS și POT. Se precizează că proiectul de ingerință rusă a fost pregătit din 2023, cu scopul de a promova un candidat suveranist care ar putea opri ajutorul României pentru Ucraina.

Pe TikTok a avut loc o campanie masivă de manipulare, „astroturfing,” în sprijinul lui Călin Georgescu. Ea a implicat 25.000 de conturi coordonate, care au făcut vizibil candidatul în algoritmul platformei, ridicându-l de la sub 1% în sondaje la câștigător al primului tur cu 23% din voturi. Mai mult de 130 de influenceri, având 8 milioane de abonați, au fost recrutați pentru a promova, în mod indirect, candidatul prin videoclipuri care vorbeau despre „candidatul ideal”.

După anularea alegerilor de către Curtea Constituțională, Rusia a orchestrat o dezinformare prezentând decizia drept o „lovitură de stat”. Scopul era subminarea încrederii cetățenilor în procesele democratice, o tactică similară fiind folosită și în alte țări europene. Surse de top din administrația franceză au confirmat că România a identificat Rusia ca responsabilă pentru atacurile cibernetice desfășurate în timpul scrutinului anulat.

Moscova a fost suspectată de ingerințe în alegerile prezidențiale din România, un caz fără precedent ducând la anularea alegerilor, restabilind scrutinul pentru duminică, 4 mai. Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a anulat rezultatele scrutinului. Serviciile secrete române au susținut că atacurile cibernetice și manipulările de pe TikTok au propagat propaganda electorală pentru Georgescu. În documentele declasificate, SRI a menționat că operațiunea a apart/moținut un „actor statal”.

Deși oficial nu se numește Rusia, neoficial, Moscova este recunoscută drept responsabilă în alianțele europene. Informația, considerată delicată, a fost transmisă până la Palatul Élysée, conform unei surse dintr-un minister francez. Totodată, SRI a detectat, ca element incriminator, atacurile cibernetice împotriva serverelor ce gestionau alegerile prezidențiale, lansate din 33 de țări distincte. Utilizarea tehnicilor avansate de anonimizare a făcut aproape imposibilă identificarea atacatorilor.

În plus, SRI a descoperit că atacurile au fost asociate grupului APT29, cunoscut ca „Cozy Bear”, parte a SVR-ului rusesc. Acest grup a fost implicat și în piratări ale Comitetului Național Democrat din SUA în 2016. Planurile strategice de ingerință în alegerile din România au fost elaborate de Kremlin din 2023. Rusia își doreste un politician „suveranist” în turul doi și 30% din locurile în Parlament. Rusia a început cu alimentarea subiectelor de nemulțumire evitând limbajul deschis pro-rus, punând accent pe aspecte interne precum corupția sau inflația.

La sfârșitul anului 2024, Diana Iovanovici Șoșoacă a fost eliminată, fără explicații publice, stârnind suspiciuni de conspirație. Curtea Constituțională a interzis-o din nou să candideze pe 4 mai pe motiv de declarații anti-democratice. De aceea, Rusia l-a ales pe Călin Georgescu ca favorit, un fost funcționar de 62 de ani, care s-a înscris în cursă în ultimul moment. Georgescu a obținut neașteptat aproape 23% din voturile de la primul tur, după ce sondajele îi acordau mai puțin de 1% cu câteva săptămâni înainte.

Campania de „astroturfing” de pe TikTok a crescut dramatic popularitatea lui Georgescu. Hashtag-urile asociate lui, precum #CalinGeorgescu, au adunat peste 73 de milioane de vizualizări în doar o săptămână. Cinci societăți din România utilizează TikTok foarte frecvent, ceea ce a facilitat penetrarea campaniei. Manevra s-a bazat pe 25.000 de conturi TikTok coordonate, cu adrese IP unice, transformând conținutul legat de candidat în tendință globală. Platforma chineză a descris aceste acțiuni ca o „campanie de gherilă politică de masă”.

Manipularea a dus la afectarea încrederii alegătorilor în procesul electoral. În plus, pentru a amplifica efectul acestei campanii, peste 130 de influenceri au oferit vizibilitate candidatului Georgescu. Aceștia au făcut videoclipuri care promovau participarea la vot, fără a menționa numele unui candidat. După publicarea videoclipurilor, rețelele de conturi coordonate inundau comentariile cu mesaje favorabile lui Georgescu.

SRI a indicat că, unii dintre influencerii implicați au fost contactați prin FameUp, o platformă românească de marketing, dar și printr-o agenție sud-africană, FA Agency, oferind 1.000 de euro pentru videoclip. O investigație a ziarului Le Monde a relevat că, FA Agency face parte dintr-un grup legat de o agenție de publicitate ucraineană susținătoare a țării sale împotriva Rusiei.

PNL, formațiunea din care face parte fostul președinte Klaus Iohannis ar fi finanțat această campanie de comunicare pe TikTok, angajând influencerii prin FameUp. Însă, compania afirmă că deturnarea campaniei a fost comisă de hackeri. În ciuda incertitudinilor, Viginum nu poate desemna un comanditar clar.

După anularea alegerilor, Rusia și aliații săi au răspândit intens narative de „lovitură de stat” pe rețelele sociale, prin montaje denunțând „sfârșitul democrației”, implicând NATO și SUA. Această mesagerie a depășit mișcările de extremă dreaptă, adâncindu-se în societatea civilă românească. Viginum a concluzionat: impactul negativ asupra încrederii în procesele electorale este un pericol ce nu vizează doar România. Europea a detectat ingerințe „violente” și „dirijate” de administrația rusă în mai multe țări. Franța nu face excepție.