Kaja Kallas cere o NATO „mai europeană” în era Trump, în timp ce cheltuielile militare ale UE urcă la 343 de miliarde € și sunt estimate la 381 de miliarde € în 2025

NATO trebuie să devină ”mai europeană”, afirmă miercuri şefa diplomaţiei Uniunii Europene (UE) Kaja Kallas, în contextul în care preşedintele american Donald Trump lasă să planeze îndoiala asupra viitorului relaţiei transatlantice.

Acest apel vine la două zile după ce secretarul general al NATO, Mark Rutte, vorbea despre iluzia unei apărări europene fără Statele Unite. Luni, în faţa eurodeputaţilor, el avertiza: ”Iar dacă cineva de aici încă mai crede că Uniunea Europeană sau Europa în ansamblul său se pot apăra fără Statele Unite, să continue să viseze. Nu puteţi. Nu putem, avem nevoie unii de alţii”.

Însă Kaja Kallas consideră că discuţia nu trebuie să se oprească aici. Ea schimbă accentul dezbaterii. ”Daţi-mi voie să fiu clară: noi vrem legături transatlantice solide. Statele Unite vor rămâne partenerul şi aliatul Europei, însă Europa trebuie să se adapteze noilor realităţi”, a subliniat ea miercuri, la Bruxelles, la sediul Agenţiei Europene a Apărării (EDA), într-un discurs axat pe viitorul securităţii europene.

”În timp ce Statele Unite privesc dincolo de Europa, NATO trebuie să devină mai europeană, pentru a-şi păstra forţa. Iar pentru asta Europa trebuie să acţioneze!”, a insistat Kallas, sugerând că responsabilitatea pentru consolidarea flancului european revine, tot mai mult, capitalelor europene.

Preşedintele american Donald Trump şi secretarul său al Apărării, Pete Hegseth, i-au avertizat în repetate rânduri pe aliaţii lor europeni că trebuie să conteze mult mai mult pe propriile forţe pentru a-şi garanta securitatea. În acest context, iar pe fondul ameninţării ruse tot mai îngrijorătoare, europenii au început să-şi majoreze consistent cheltuielile militare.

Potrivit Agenţiei Europene a Apărării, aceste cheltuieli au crescut cu 19% într-un singur an, din 2023 până în 2024, ajungând la 343 de miliarde de euro. Pentru 2025, estimările aceleiaşi agenţii specializate indică o nouă creştere, până la 381 de miliarde de euro. Ritmul este accelerat, însă decalajele rămân semnificative.

”UN URIAŞ ADORMIT”

Cu toate acestea, în domeniul apărării, Europa rămâne ”un uriaş adormit”, a constatat critic comisarul european al Apărării, Andrius Kubilius. ”Trebuie să ne construim foarte rapid independenţa în domeniul apărării, neîntârziat, fără scuze”, a îndemnat el, sugerând că timpul pentru amânări a trecut.

Industria de apărare, la rândul său, rămâne reticentă să facă investiţii mari fără perspective clare pe termen lung. Companiile cer contracte stabile, care să le permită să-şi planifice extinderea capacităţilor. ”Vă rog, livraţi, investiţii în potenţialul de producţie, pentru a evita întârzieri”, a cerut Kubilius în faţa mai multor industriaşi europeni.

Europa începe, puţin câte puţin, să-şi consolideze arsenalul defensiv. Totuşi, ea rămâne foarte dependentă de Statele Unite mai ales în domeniile logisticii, al rachetelor cu rază lungă de acţiune, al informaţiilor clasificate şi în sectorul spaţial, a punctat el, atrăgând atenţia asupra vulnerabilităţilor structurale.

Mark Rutte a explicat că, dacă europenii chiar îşi doresc să construiască o nouă alianţă defensivă fără Statele Unite, atunci costul va fi mult mai mare. Nu 5% din PIB, ci 10% din PIB-ul lor, a calculat el. ”Asta costă miliarde şi miliarde de euro. Iar în acest scenariu veţi pierde garantul ultim al libertăţii noastre, şi anume umbrela nucleară americană. Deci, noroc!”, le-a spus el parlamentarilor europeni, într-un mesaj atât de avertisment, cât şi de provocare.

”NOROC!”

Unii nu au apreciat deloc aceste declaraţii. Patronul lobbyului european al apărării (ASD), Camille Grand, consideră că mesajul lui Rutte transmite un semnal greşit. ”Consider că este un pic contraproductiv să spui pe de o parte că trebuie să te mişti, să ne creştem cheltuielile cu apărarea în Europa, iar pe de altă parte să spui că nu putem să facem acest lucru”, declară el.

”Putem prinde din urmă Statele Unite. Ideea că suntem incapabili s-o facem nu este realistă”, a subliniat Camille Grand într-un interviu. Industriaşii europeni pot ajunge din urmă Statele Unite în proporţie de ”90%”, dă el asigurări, insistând că diferenţa rămasă poate fi redusă prin voinţă politică şi investiţii susţinute.

În opinia sa, esenţial este ca europenii să fie capabili să preia frâiele apărării propriului continent. El ridică o întrebare cheie: ”Oare, scenariul de referinţă este Statele Unite apără Europa sau Europa apără Europa cu ajutorul Statelor Unite?”.

Camille Grand subliniază că este important ca europenii să ajungă cât mai repede posibil la cel de-al doilea scenariu. Altfel spus, nu o înlocuire totală a Americii, ci o Europă suficient de puternică, astfel încât parteneriatul transatlantic să devină mai echilibrat şi NATO, implicit, mult mai europeană în structura şi capacităţile sale.