Iran amenință cu un răspuns fără precedent la un posibil atac american, în timp ce Trump evocă „ceasul ticăie”, iar Merz spune că regimul de la Teheran mai are doar „săptămâni”

Iranul ameninţă să răspundă ”cum n-a mai făcut-o niciodată” în cazul unui atac american, după ce preşedintele Donald Trump a avertizat miercuri că ”ceasul ticăie” înaintea unui eventual atac asupra Iranului, ţară zguduită de o amplă contestare a regimului, reprimată în sânge, relatează AFP.

Imediat după ameninţarea locatarului Casei Albe, secretarul său de Stat Marco Rubio a apreciat că Iranul este ”mai slab ca nicodată” şi a anunţat că se aşteaptă la reluarea manifestaţiilor. Donald Trump, care în ianuarie a invocat în repetate rânduri posibilitatea unei intervenţii militare împotriva reprimării sângeroase a protestatarilor, evocă de această dată, într-un mesaj postat pe reţeaua sa Truth Social, dosarul nuclear iranian.

”Să sperăm că Iranul va accepta rapid să se aşeze la masă şi să negocieze un acord drept şi corect - FĂRĂ ARME NUCLEARE”, scrie el, ameninţând Teheranul cu un atac ”cu mult mai rău” decât loviturile americane din iunie, care au vizat instalaţii nucleare iraniene. Statele Unite au intrat atunci în Războiul de 12 Zile, lansat de Israel împotriva inamicului său jurat iranian, suspectat în Occident că vrea să se doteze cu arma atomică, acuzaţie pe care Teheranul o respinge.

Ameninţarea preşedintelui american este însoţită de desfăşurarea unei importante forţe navale conduse de portavionul USS Abraham Lincoln, sosit luni cu grupul său de escortă în Golful Persic, deşi localizarea lor exactă nu este cunoscută. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat, tot miercuri, că zilele regimului iranian sunt ”numărate”, apreciind că ”asta s-ar putea număra în săptămâni”.

Teheranul ”va răspunde cum n-a mai făcut-o niciodată” în cazul unui atac american, a reacţionat miercuri, pe X, Misiunea iraniană la ONU. ”Iranul este pregătit de un dialog bazat pe respect şi interese reciproce, dar, dacă este împins, el se va apăra şi va răspunde cum n-a mai făcut-o nicodată”, se arată în acest mesaj.

Mai devreme, şeful diplomaţiei iraniene, Abbas Araghchi, i-a îndemnat pe americani ca, dacă doresc negocieri, ”să înceteze cu ameninţările, cererile excesive”. ”Să faci diplomaţie şi să formulezi în acelaşi timp ameninţări militare nu poate fi nici eficient şi nici util”, a declarat el la televiziune, insistând că Teheranul ”nu a căutat să negocieze”.

”DEZESCALADARE”

Unii analişti consideră că opţiunile luate în calcul de Washington includ bombardamente asupra unor instalaţii militare sau atacuri ţintite împotriva unor lideri, cu scopul de a provoca prăbuşirea unei puteri aflate la conducere încă de la Revoluţia islamică din 1979. Pentru a evita însă ameninţarea unei intervenţii militare, Iranul îşi multiplică demersurile diplomatice.

Preşedintele iranian Massoud Pezeshkian a discutat cu prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman, care l-a asigurat că Riadul nu va permite folosirea teritoriului saudit pentru un atac împotriva Iranului. Premierul Qatarului, şeicul Mohammed bin Abdelrahman al-Thani, totodată şef al diplomaţiei, a reiterat într-o discuţie cu Ali Larijani, consilier apropiat al liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, ”susţinerea Qatarului a tuturor eforturilor în vederea unei dezescaladări”.

La Cairo, ministrul egiptean de Externe Badr Abdelatty a discutat atât cu Araghchi, cât şi cu emisarul american Steve Witkoff, subliniind necesitatea ”acţionării în vederea unei dezescaladări”. ”Este rău să se relanseze războiul”, a declarat, la rândul său, şeful diplomaţiei turce, Hakan Fidan. Reprezentantul chinez la ONU, Fu Cong, a avertizat miercuri Consiliul de Securitate împotriva oricărui ”aveturism miloitar” în Iran.

PRIMUL PROCES

În paralel, Iranul a avertizat că va considera ţările vecine drept ”ostile” dacă teritoriul lor va fi folosit pentru a-l ataca. Un oficial de rang înalt al Forţelor Navale ale Gardienilor Revoluţiei – armata ideologică a Republicii islamice – a ameninţat cu blocarea Strâmtorii Ormuz, un pasaj-cheie pentru transportul mondial de petrol şi gaze naturale lichefiate.

La Teheran, noi panouri afişau atacuri asupra portavionului american USS Abraham Lincoln şi sloganuri antiamericane, au constatat jurnalisti AFP. În acelaşi timp, apar noi bilanţuri ale represiunii manifestaţiilor împotriva puterii iraniene. Potrivit unui bilanţ actualizat al ONG-ului Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în Statele Unite, 6.221 de persoane au fost ucise în timpul contestării.

Între aceşti morţi se află 5.856 de manifestanţi, 214 membri ai forţelor de securitate, 49 de trecători şi 100 de minori. ONG-ul american, care dispune de o vastă reţea de surse în Iran, anchetează în continuare cu privire la peste 17.000 de potenţiale victime suplimentare şi estimează că cel puţin 42.324 de persoane au fost arestate într-o represiune ce continuă.

Potrivit HRANA, primul proces al unor manifestanţi a început marţi, în apropiere de Teheran, vizând un bărbat acuzat că a ucis un poliţist. Documentarea represiunii de către acest ONG este încă serios afectată de întreruperea generală a Internetului, impusă din 8 ianuarie. Mobilizarea a fost iniţiată de comercianţi din Teheran, exasperaţi de marasmul economic, agravat de restabilirea în septembrie a sancţiunilor internaţionale din cauza programului nuclear al Teheranului.