Întâlnirea din Xi Jinping și Putin ar putea SCHIMBA geopolitic lumea. Ce se întâmplă în cele trei zile în care liderul chinez stă la Moscova

Președintele Chinei, Xi Jinping, ajunge luni, 20 martie, la Moscova, la numai câteva zile după ce Curtea Penală Internațională a emis mandat de arestare pentru Vladimir Putin.

Oficialii de la Beijing spun că liderul chinez este într-o misiune de pace, declarație pusă la îndoială de cancelariile occidentale.

Preşedintele Vladimir Putin a lăudat duminică relaţiile ruso-chineze, ajunse la apogeu, şi a împărtăşit aşteptările ridicate pe care le are de la discuţiile cu liderul Xi Jinping, în ajunul vizitei sale în Rusia, informează AFP.

„Relaţiile ruso-chineze au atins cel mai înalt punct din istoria lor şi continuă să devină mai puternice", a declarat preşedintele Putin într-un articol publicat de Kremlin în oficiosul guvernului chinez Cotidianul Poporului.

Calitatea legăturilor dintre Moscova şi Beijing este "superioară celei a uniunilor politice şi militare din epoca Războiului Rece", a apreciat liderul de la Kremlin.

În relaţiile dintre Moscova şi Beijing, „nu există limite, nici subiecte interzise”, consideră Vladimir Putin.

„Dialogul nostru politic este sincer la maximum, în timp ce cooperarea noastră strategică a devenit cuprinzătoare şi intră într-o nouă eră", a subliniat preşedintele rus.

Surse diplomatice spun că în timpul vizitei de stat în Rusia, Jinping va vorbi la telefon și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Intențiile pacifiste ale preșdintelui Xi sunt privite cu îndoială în cancelariile occidentale care cred că de fapt urmărește să-l sprijine pe Putin în războiul din Ucraina și că Rusia și China vor să rescrie regulile jocului la nivel mondial.

John Kirby, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe: Dacă în urma acestei întâlniri se va propune o formă de încetare a focului asta va fi inaceptabil pentru că asta va întări cuceririle ruşilor de până acum. Îi va da lui Putin mai mult timp că să se reînarmeze, să-şi antreneze oamenii şi să încerce să reia ofensiva. Sperăm că preşedintele Xi să vorbească cu preşedintele Zelenski pentru că noi credem că chinezii au nevoie şi de perspectiva ucraineană.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a spus că poziția Chinei este orice, în afară de neutră.

Iar secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a completat: "China nu are prea multă credibilitate", mai ales că "nu au reușit să condamne invazia ilegală a Ucrainei".

Vizita de două zile a preşedintelui Xi Jinping la începutul acestei săptămâni la Moscova suscită temeri la Kiev, preocupat că Beijingul, aliatul strategic al Rusiei, s-ar putea decide în cele din urmă să-i livreze acesteia arme, influenţând astfel rezultatul războiului, scrie France Presse.

Beijingul joacă cartea neutralităţii: nu a condamnat şi nici nu a susţinut explicit ofensiva rusă. Dar în timp ce insistă asupra respectării principiului integrităţii teritoriale a Ucrainei, China a adus un sprijin diplomatic real Moscovei de la declanşarea invaziei acesteia la 24 februarie 2022 în Ucraina, notează AFP.

În absenţa oricărui tip de pârghie, ucrainenii speră că presiunea aliaţilor lor occidentali asupra puterii chineze să ajute la prezervarea acestui fragil echilibru.

„Aşteptările Ucrainei sunt minime: ca situaţia de acum să nu se deterioreze“, apreciază Serghii Solodki, director-adjunct al Centrului de analiză ucrainean New Europe.

Subiectul este într-atât de sensibil încât autorităţile ucrainene nu doresc să comenteze public această vizită, preconizată a se desfășura de luni până miercuri, 22 martie, la Moscova, în cadrul căreia Vladimir Putin şi Xi Jinping urmează să se întâlnească de cel puţin două ori.

„Ucraina va urmări îndeaproape această vizită“, s-a limitat să declare pentru AFP un înalt responsabil ucrainean, exprimându-se sub rezerva anonimatului.

„Pentru noi este de o importanţă crucială ca China să-şi menţină politica sa de respect neclintit pentru integritatea teritorială a altor ţări“, a adăugat el, în condiţiile în care Moscova revendică anexarea a cinci regiuni ucrainene - peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014, Doneţk, Lugansk (în est), Herson şi Zaporojie (în sud), anexate ilegal în 2022.

Secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională al Ucrainei, Oleksii Danilov, a minimizat însă posibilitatea unor astfel de livrări de arme. „China nu va fi complice al Rusiei”, a apreciat el într-un interviu publicat vineri.

De asemenea, analistul ucrainean Iuri Poita, în prezent cercetător invitat la Institutul de cercetare în domeniul apărării şi securităţii naţionale, cu sediul în Taipei, consideră o astfel de eventualitate puţin probabilă în acest stadiu.

„Nu ne aşteptăm la livrări de tancuri, aviaţie sau sisteme de rachete cu lansare multiplă chineze pe termen scurt“, apreciază el.

Putin condamnă Rusia la vasalitate chineză

Lui Putin îi place să prezinte asaltul său asupra Ucrainei ca pe un act de rebeliune împotriva dominației americane la nivel mondial și ca pe un salt spre suveranitatea deplină a Rusiei. Realitatea este foarte diferită. După 13 luni de război, Rusia este din ce în ce mai dependentă de China ca piață de desfacere pentru produsele sale de bază, ca sursă de importuri critice și ca cel mai important partener diplomatic pe fondul izolării sale globale tot mai mari.

În 2022, China a reprezentat aproape 30% din exporturile rusești și 40% din importurile sale. O parte din ce în ce mai mare din aceste schimburi comerciale este decontată în yuani chinezi, deoarece Occidentul sancționează accesul Rusiei la dolar și euro. Având în vedere că Occidentul își desființează rapid dependența de resursele naturale rusești, această dependență a Rusiei de China va crește.

Într-adevăr, Rusia ar putea fi în curând mai dependentă de China decât a fost vreodată de Europa. Aceasta și-a lansat pivotul către China în 2014, după anexarea Crimeei, pentru a se diversifica dinspre Europa. Acum, că legăturile cu Occidentul sunt rupte iremediabil, Rusia nu are alte opțiuni pe termen lung în afară de China, scrie, în publicația The Economist, Alexander Gabuev, Directorul Centrului Carnegie Rusia-Eurasia.

Deocamdată, China se mulțumește pur și simplu să își monetizeze influența geoeconomică în creștere asupra Rusiei, asigurându-și reduceri la exporturile sale de hidrocarburi și cucerindu-i piața de consum. Dar probabil că este doar o chestiune de timp până când China va cere mai multă loialitate politică pentru ajutorul în menținerea pe linia de plutire a regimului lui Putin.

Ce ar putea cere Beijingul?

Pe măsură ce dependența Rusiei de China reduce influența Kremlinului, China ar putea cere mai multe concesii politice. Ar putea cere Rusiei să împărtășească tehnologii militare sensibile, să accepte prezența sa navală în Arctica rusă sau să dea undă verde pentru mai multe instalații ale Armatei Populare de Eliberare în Asia Centrală.

De asemenea, China ar putea dori să aibă un cuvânt de spus în ceea ce privește legăturile Rusiei cu țările asiatice care au propriile probleme cu regimul lui Xi. De exemplu, China ar putea cere Rusiei să nu mai întrețină echipamentele militare pe care le vinde Indiei de zeci de ani. Este posibil ca Kremlinul să nu poată refuza unele dintre aceste oferte.

De ce, dacă Kremlinul este atât de obsedat de presupusa dominație americană în relația sa cu Occidentul, ar bloca țara într-o deferență tot mai profundă față de China? Motivul este că războiul împotriva Ucrainei și, prin extensie, a aliaților săi occidentali, a apărut ca principiu de organizare a politicii, economiei și politicii externe rusești.

Putin și anturajul său au mizat atât de mult pe această campanie încât războiul a devenit existențial. Pierderea acestuia, în mințile întunecate ale oamenilor duri de la Kremlin, înseamnă pierderea puterii, a țării și poate chiar a propriei libertăți și vieți, notează autorul Alexander Gabuev, în The Economist.

Pe măsură ce cenzura și represiunea devin normă în Rusia, iar economia este din ce în ce mai mult pusă pe picior de război, Kremlinul reevaluează fiecare relație diplomatică prin prisma sprijinului său potențial pentru efortul de război.

China apare ca fiind cel mai important partener al Rusiei, din trei motive:

În primul rând, achizițiile Chinei crescute de produse de bază rusești umplu cufărul de război al lui Putin.

În al doilea rând, China este o sursă vitală de provizii pentru mașina de război a lui Putin, fie că este vorba de componente pentru armele rusești sau de microcipuri pentru mașinile industriale.

În al treilea rând, deși Kremlinul a căutat modalități de a pedepsi Occidentul – mai ales America – pentru sprijinul acordat Ucrainei, până acum instrumentele pe care le-a utilizat, cum ar fi armele cibernetice sau șantajul energetic, nu s-au dovedit foarte eficiente.

Prin urmare, Kremlinul este din ce în ce mai convins că a ajuta China, principalul adversar global al Americii, să își detroneze marele rival, este cea mai bună modalitate de a se răzbuna pentru ajutorul acordat Ucrainei de către administrația Biden.

Acesta este motivul pentru care împărtășirea secretelor militare sensibile cu China sau facilitarea în alt mod a mașinăriei sale militare, nu mai pare tabu.

Sursa: Ziare.com