IMPORTANT // De ce au ATACAT Statele Unite Caracasul și l-au capturat pe președintele Venezuelei? Ce se va întâmpla în continuare

Acțiunea fără precedent de capturare a președintelui venezuelean Nicolas Maduro de către administrația lui Donald Trump vine după luni de campanie militară americană și ani de relații tensionate, notează The Guardian, care trece în revistă o serie de momente semnificative care au dus la evenimentele de sâmbătă.

În cursul nopții trecute, Statele Unite au efectuat lovituri aeriene pe întreg teritoriul Venezuelei, explozii zguduind capitala țării, Caracas, înainte de ivirea zorilor. La scurt timp după aceea, Donald Trump a anunțat că forțele americane l-au capturat pe președintele venezuelean Nicolás Maduro, împreună cu soția acestuia Cilia Flores, și i-au dus cu avion
ul în afara țării.

Atacul șocant și capturarea fără precedent a unui președinte aflat în funcție au survenit după luni de presiuni intense exercitate de Statele Unite asupra Venezuelei. Din septembrie, marina americană a desfășurat în largul coastelor Venezuelei o flotă uriașă și a efectuat, totodată, lovituri aeriene împotriva unor ambarcațiuni suspectate de trafic de droguri în Caraibe și în Pacific și a confiscat mai multe petroliere venezuelene. Cel puțin 110 persoane au fost ucise în atacurile asupra ambarcațiunilor, ceea ce, potrivit organizațiilor pentru drepturile omului, ar putea constitui crime de război.

Oficialii venezueleni au acuzat Statele Unite că încearcă să obțină acces la rezervele de petrol ale țării, cele mai mari din lume.

Bombardarea Venezuelei și capturarea lui Maduro reprezintă o escaladare gravă și alarmantă a campaniei SUA. Viitorul regimului aflat la putere în Venezuela rămâne incert.

De când a preluat ce de-al doilea mandat de președinte al SUA, Trump l-a luat în vizor pe Maduro, declanșând o campanie de presiune maximă împotriva regimului venezuelean. El l-a acuzat pe Maduro că se află în spatele activităților destabilizatoare din Americi, inclusiv traficul de droguri și imigrația ilegală către Statele Unite. În iulie, SUA au anunțat o recompensă de 50 de milioane de dolari pentru capturarea lui Maduro, acuzându-l că este unul dintre cei mai mari traficanți de droguri din lume.

Administrația Trump a desemnat bandele venezuelene, precum Tren de Aragua, drept organizații teroriste și a început să efectueze atacuri aeriene împotriva presupușilor traficanți de droguri din Marea Caraibelor. Iar la scurt timp după, SUA au început să confiște petroliere venezuelene și să își consolideze prezența militară în apele din jurul țării sud-americane.

Donald Trump a cochetat în mod deschis cu ideea schimbării regimului din Venezuela. La sfârșitul lunii noiembrie, Trump i-a dat lui Maduro un ultimatum să renunțe la putere, oferindu-i posibilitatea de a părăsi țara în siguranță. Dar Maduro a refuzat oferta, transmițând susținătorilor săi din Venezuela că nu își dorește „o pace de sclav” și acuzând Statele Unite că vor să obțină controlul asupra rezervelor de petrol ale țării sale.

Pe măsură ce administrația Trump a intensificat presiunea, guvernul de la Caracas a părut uneori derutat. Maduro a afirmat în repetate rânduri că Venezuela nu dorește un război cu Statele Unite, iar la un moment dat a dansat în fața unor studenți venezueleni pe versurile „nu războiului, da păcii”, imitând mișcarea de dans a lui Trump, cu pumnii ridicați. Joi, cu două zile înainte de capturarea sa, Maduro a declarat într-un interviu televizat că ar saluta investițiile americane în sectorul petrolier al țării.

De ce SUA și Venezuela sunt în conflict?

Relațiile dintre SUA și Venezuela sunt tensionate încă de când Hugo Chávez a devenit președinte în 1999. Autoproclamat socialist și antiimperialist, Chávez a iritat Statele Unite prin opoziția sa față de invaziile din Afganistan și Irak, precum și prin alianțele sale cu țări precum Cuba și Iran. Relațiile s-au deteriorat și mai mult după ce Chávez a acuzat SUA că a susținut o tentativă de lovitură de stat în 2002.

Pentru mulți din SUA, în special din aripa mai agresivă a Partidului Republican, orientarea ideologică socialistă a guvernului din Venezuela a făcut din acesta un adversar natural al Statelor Unite, alături de aliatul său Cuba.

Pe măsură ce Hugo Chávez și-a consolidat puterea, a pedepsit oponenții politici și a expropriat o mare parte din sectorul privat al țării, Statele Unite au condamnat Venezuela pentru situația precară a drepturilor omului. În ciuda unor perioade ocazionale de destindere în relațiile dintre cele două țări de-a lungul anilor, relația a continuat să se deterioreze, în special după ce Nicolás Maduro a preluat puterea în 2013.

Sub administrația Trump, SUA au descris guvernul lui Maduro ca fiind ilegitim, recunoscându-l pe Juan Guaidó, președintele parlamentului, drept președinte al Venezuelei în 2019.

În iulie 2024, Maduro părea să fi suferit o înfrângere zdrobitoare în alegerile prezidențiale, pe fondul unei furii generale față de regimul său tot mai autoritar și de colapsul economic al Venezuelei. Administrația Biden l-a recunoscut pe candidatul opoziției, Edmundo González, drept câștigătorul alegerilor. Datele detaliate privind votul, publicate de opoziție și verificate de experți independenți, indicau că González câștigase alegerile, dar Maduro s-a agățat de putere după ce a declanșat o represiune feroce.

La începutul lunii decembrie, administrația Trump a publicat ceea ce a numit „corolarul Trump”, care afirma că emisfera vestică trebuie să fie controlată de SUA din punct de vedere politic, economic, comercial și militar. Ca parte a noii doctrine Trump, armata americană poate fi folosită pentru a obține acces la resurse energetice și minerale din zonă.

Maduro este președintele Venezuelei din 2013. Fost șofer de autobuz, el a câștigat notorietate sub conducerea lui Chávez, lucrând ca ministru de externe înainte de a deveni președinte al țării după moartea lui Chávez.

Conducerea lui Maduro este considerată dictatorială, ONU estimând în 2019 că peste 20.000 de venezueleni au fost uciși în execuții extrajudiciare. Instituții cheie, precum cele din sistemul judiciar, au fost erodate sub guvernarea lui Maduro, iar statul de drept s-a deteriorat. Relațiile cu SUA au avut, de asemenea, de suferit sub conducerea sa.

În ultimele luni, Trump a cerut în repetate rânduri înlăturarea lui Maduro, acuzându-l că trimite droguri și infractori în SUA – o afirmație despre care experții au spus că nu este susținută de dovezi.

În ciuda lunilor de retorică tot mai intensă, capturarea de sâmbătă a președintelui în funcție a venit fără avertisment, iar autoritățile venezuelene par să fi fost luate prin surprindere de această operațiune îndrăzneață.

Ce se va întâmpla în continuare?

Viitorul este incert. Ministrul apărării din Venezuela a promis să continue lupta și a făcut apel la cetățeni să se unească pentru a rezista „invaziei” străine, numind rezistența împotriva SUA o „luptă pentru libertate”.

Deși Maduro a fost capturat, instituțiile și armata Venezuelei par să fie intacte. Nu este clar dacă atacul de sâmbătă asupra Venezuelei reprezintă începutul unui conflict mai amplu sau o operațiune izolată. Liderii opoziției venezuelene, în frunte cu laureata Premiului Nobel pentru Pace, María Corina Machado, i-au cerut lui Trump să sprijine o revoltă în țară.

Statele Unite au efectuat în trecut exerciții militare pentru a simula un scenariu în care conducerea Venezuelei era „decapitată”. Simulările au prezis un haos prelungit, cu refugiați părăsind în valuri Venezuela și grupuri rivale luptând între ele pentru controlul țării.

„Ar fi un haos prelungit… fără o ieșire clară”, a declarat Douglas Farah, un expert în America Latină care a ajutat la organizarea exercițiilor militare.