Guvernul proeuropean al Poloniei, condus de Tusk, se confruntă cu un vot de încredere crucial după alegerile prezidențiale pierdute în favoarea naționalistului Nawrocki

Guvernul proeuropean al Poloniei, condus de Donald Tusk, se confruntă miercuri cu un vot de încredere în parlament. Acesta survine după un eşec important în alegerile prezidenţiale de la începutul lunii, când istoricul naţionalist Karol Nawrocki a câştigat preşedinţia.

Votul a fost iniţiat de Tusk, iar specialiștii consideră că victoria lui Nawrocki reprezintă o provocare semnificativă pentru coaliţia guvernamentală. Nawrocki, cunoscut drept susţinător al fostului preşedinte american Donald Trump, ar putea încerca să destabilizeze guvernul proeuropean şi să întărească poziţia partidului principal de opoziţie, Lege şi Justiţie (PiS).

Cu un scor de 51% din voturi, Nawrocki l-a învins pe primarul proeuropean al Varşoviei, Rafal Trzaskowski, care a obţinut 49% și a fost sprijinit de Tusk. Donald Tusk a revenit la putere în 2023 ca lider al unei coaliţii formate din Platforma Civică, Polonia 2050, Partidul Ţărănesc Polonez şi Noua Stângă.

Următoarele alegeri generale sunt programate pentru 2027, însă anumiţi analişti sunt sceptici că guvernul va rezista până atunci sub conducerea lui Nawrocki.

Înainte de vot, la care se aşteaptă o victorie, întrucât coaliţia deţine 242 din cele 460 de locuri în camera inferioară a parlamentului, Tusk urmează să susţină un discurs în faţa deputaţilor și să prezinte planuri de reformă.

Donald Tusk a afirmat că votul de încredere ar putea reprezenta un „nou început” pentru guvern, promiţând să îl facă „mai bun, mai rapid”.

Chiar dacă alianţa pare stabilă, există tensiuni interne, în special cu Partidul Ţărănesc, care pledează pentru valori social conservatoare şi impune mai multe restricţii asupra imigraţiei. Polonia, membru UE și NATO, cu o populaţie de 38 milioane, a crescut ca importanţă regională după invazia rusă din Ucraina în 2022.

Deşi preşedinţii polonezi influenţează politica externă şi de apărare, puterea lor principală este exercitarea veto-ului asupra legislaţiei parlamentare.

Acest aspect riscă să întârzie reformele guvernului Tusk, cum ar fi introducerea parteneriatelor între persoane de acelaşi sex sau relaxarea legislaţiei privind avortul. Pe plan internaţional, coabitarea dificilă poate complica relaţiile cu Bruxelles-ul, mai ales vizavi de statul de drept, deoarece Nawrocki susţine reformele judiciare controversate ale fostului guvern PiS.

Relaţiile cu Kievul pot deveni mai complicate, deoarece noul preşedinte s-a opus aderării Ucrainei la NATO şi a criticat ajutoarele oferite refugiaţilor ucraineni în Polonia.

Nawrocki urmează să preia oficial preşedinţia la 6 august, după validarea alegerilor de către Curtea Supremă.

Deşi comisia electorală a descoperit unele erori în numărarea voturilor, preşedintele parlamentului, Szymon Holownia, nu se aşteaptă ca acestea să afecteze rezultatul final. Preşedintele care demisionează, Andrzej Duda, aliat al PiS, a avertizat împotriva tentativelor de a anula rezultatul alegerilor.