„Deutsche Welle” a reîntors germanii acolo unde s-au născut: în Basarabia
1861
Nu doar moldovenii revin acasă de peste hotare, ci și nemții, pentru că o parte din R. Moldova a fost și mai este casa lor. Cel puțin, acesta a fost laitmotivul filmului „Acasă, în Marienfeld”, care a adunat, ieri, în incinta Cinematografului „Gaudeamus” din capitală, două culturi: moldovenească și germană.
Artur Schaible și Olga Schuppel, eroii filmului documentar, se întorc pe melagurile mioritice, în Marienfeld, raionul Cimișlia, localitate în care au locuit părinții lor, în speranța că vor găsi casele unde au copilărit. Sătucul a fost creat de germanii basarabeni în 1910. Ca mai apoi, peste trei decenii, odată cu începerea celui de-al Doilea Război Mondial, nemții să se refugieze în alte țări din Europa.
Olga s-a născut și a trăit în Marienfeld până la vârsta de șapte ani. Revenirea la locul de baștină îi creează emoții indescriptibile. După mai multe încercări de a-și găsi casa în care a copilărit, într-un final o descoperă mult schimbată. Ograda nu mai e acoperită cu nisip, ci cu beton, iar modificările arhitecturale din interior nu mai sunt după modelul german.
„În sfârșit, am putut să văd și eu filmul, pentru că atunci când am filmat pelicula nu știam ce ne așteaptă. Au fost momente în care noi aproape improvizam, de aceea mă bucur să văd o astfel de reușită. În acest an, noi vom avea a treia Adunare a germanilor basarabeni în Marienfeld. În primul an au venit doar trei, într-al doilea - patru și anul acesta vom fi șase. Este firesc să ne adunăm în satul de baștină, pentru că noi aici ne-am născut și ne încearcă emoții deosebite de fiecare dată când revenim”, a specificat Artur Schaible, care, în 2011, în centrul Marienfeldului a inaugurat un monument dedicat jubileului de 100 de ani ai localităţii.
Pe lespedea de piatră este scris în trei limbi - română, rusă şi germană - că localitatea Marienfeld a fost fondată de 57 de familii germane din toată Basarabia în anul 1910, iar în anul 1940 s-a produs strămutarea locuitorilor din Marienfeld în Germania.
Momentele picante din film au fost oferite de umorul actualilor săteni care au participat la filmarea documentarului. Actualii locuitori din Marienfeld, deși nu au cunoscut îndeapropae germanii basarabeni care le-au întemeiat satul, totuși au putut povesti amănunțit despre anul 1940. „În ziua când nemții au fost deportați acasă, au venit foarte multe camioane și i-au încărcat, luându-și fiecare doar câte o valiză. Nemțoaicele aruncau din camioane moldovenilor câte o bucată de pâine. Au lăsat casele cu tot ce se găsea în ele, iar noi am venit pe de-a gata”, zice Mihai Moldoveanu, prezent la premiera filmului.
Spectatorii au rămas plăcut surprinși de pelicula prezentată, mai ales că mulți dintre ei nu au știut despre existența coloniilor germane din Basarabia. „Mi-a plăcut foarte mult filmul, mai ales scena de la final dintre neamț și bătrâna Feodosia. Cred că la noapte o s-o visez. Nu aveam idee că ne-am fi putut înrudi cu nemții”, a declarat Ludmila, una dintre spectatoare care a lăsat treburile gospodărești din Bubuieci, doar ca să vizioneze filmul.
Filmul a apărut graţie colaborării dintre „Deutsche Welle Akademie” şi postul „Moldova 1”. Pelicula a fost regizată de Irene Langemann, cunoscută în Germania și în alte țări și datorită faptului că a obținut importante premii la consursurile internaționale. „Atunci când „Deutsche Welle Akademie” m-a rugat să lucrez cu tinerii regizori din R. Moldova și să facem un film despre istoria nemților basarabeni, nu am ezitat nicio clipă, deoarece mi s-a părut un proiect foarte interesant. Filmul s-a bazat pe istoria anilor 1910-1940, dar este și despre o patrie nouă, adică patria acelor oameni care au venit în acest sat. Noi am început chiar de la zero, deoarece tinerii regizori nu cunoșteau nimic despre fostele colonii germane. Astfel, încetul cu încetul, am găsit locuitorii vechiului Marienfeld și noului Marienfeld. Apreciez reacția publicului la unele momente ale filmului, deoarece sunt prezentate relații omenești, de prietenie”, a menționat regizoarea.
Proiectul a fost susținut de Ambasada Germaniei la Chișinău. „După prezentarea acestui film, în sfârșit cunoașteți Germania. Ne bucurăm că în această seară ați reușit să vedeți cum sunt germanii și moldovenii în viața de zi cu zi, nu în politică. Cred că ați înțeles umorul din film, chiar dacă ține de culturi diferite. Putem să vorbim despre multe, dar dacă vrem să vorbim despre lucruri interesante, trebuie să începem de acolo unde vedem oameni și ei comunică, se întâlnesc între ei, se invită unul pe altul în ospeție. Mulțumesc tuturor care au participat la realizarea acestei minunate pelicule”, a declarat Matthias Meyer, ambasador al Republicii Federale Germania în Republica Moldova.
La eveniment au participat şi vicepreşedinta Bundestagului Germaniei, Ulla Schmidt, aflată îtr-o vizită în R. Moldova, preşedintele Parlamentului Igor Corman, premierul Iurie Leancă, reprezentanţi ai corpului diplomatic acreditat la Chişinău. Filmul urmează să fie difuzat şi de postul public „Moldova 1” sâmbătă seara, de la 22.15.
24.03.2025
12:32
05.09.2020
17:44
18.08.2020
11:57
27.07.2020
17:00
10.07.2020
13:51
10.07.2020
08:30
01.07.2020
12:13
24.06.2020
11:46
23.06.2020
17:30
19.06.2020
16:36
21.11.2026
17:23
21.11.2026
16:17
21.11.2026
15:03
21.11.2026
14:09
21.11.2026
13:16
21.11.2026
12:32
21.11.2026
12:08
21.11.2026
11:51
21.11.2026
10:48
21.11.2026
10:24
21.11.2026
10:02
21.11.2026
09:56
21.11.2026
09:25
21.11.2026
08:39
21.11.2026
07:36
21.11.2026
07:35
21.11.2026
06:47
21.11.2026
03:03
21.11.2026
02:22
21.11.2026
01:50
20.11.2026
23:04
20.11.2026
22:17
20.11.2026
21:43
20.11.2026
21:32
20.11.2026
21:05
Cutremur puternic în Vrancea, resimțit și în R. Moldova, inclusiv la Chișinău
Ungaria a confiscat 19,5 milioane de dolari, găsiți îngropați în păduri și ascunși în diverse locuri
Dosar de CORUPȚIE la vârful Sindicatelor: Igor Zubcu, prins în flagrant în timp ce primea a doua tranșă dintr-o mită de 4 000 de dolari
Vocea Basarabiei TV a încheiat proiectul „Vocea Basarabiei – Vocea care unește Republica Moldova și România”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova
PROVOCARE FĂRĂ PRECEDENT: Șapte drone au pătruns în R. Moldova și cinci s-au PRĂBUȘIT. Una dintre ele a zburat la câteva sute de metri de Președinție, Guvern și Parlament



















