Germania își întărește infrastructurile critice în fața amenințărilor ruse și a sabotajelor interne

Deputaţii germani au adoptat joi o lege menită să consolideze ”rezistenţa” infrastructurilor critice din ţară, un text mult aşteptat, dar intens criticat, în contextul unor acte de sabotaj atribuite Rusiei. Noua lege va permite identificarea infrastructurilor indispensabile populaţiei şi economiei, iar apoi îi va obliga pe cei care le exploatează să le securizeze mai strict.

Germania este ”ţinta sabotajelor, spionajului, dezinformării şi terorismului”, a declarat înaintea votului, în Bundestag, Camera inferioară a Parlamentului german, ministrul de Interne Alexander Dobrindt. El a subliniat că ţara trebuie să devină ”mai rezistentă” şi să poată, în caz contrar, să ”riposteze”.

Blocul conservator CDU/CSU şi SPD, aliaţi în Guvernul cancelarului Friedrich Merz, împreună cu Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta), au votat în favoarea textului. În schimb, Verzii (ecologişti) şi Die Linke (stânga radicală) au votat ”împotrivă”. Bundesratul, Camera superioară a Parlamentului, urmează să valideze în continuare textul.

Votul survine la două zile după ce Alexander Dobrindt a anunţat o recompensă de un milion de euro pentru ajutorul în identificarea autorilor unui sabotaj care a provocat, la începutul lui ianuarie, o întrerupere masivă a electricităţii la Berlin.

Incendierea unei instalaţii electrice – atribuită unei grupări vagi de extremă stânga – a lăsat în beznă peste 100.000 de persoane, a oprit căldura pentru unii locuitori, a întrerupt reţelele de telefonie mobilă şi de Internet şi a paralizat transportul în comun timp de mai multe zile. Nicio legătură între gruparea de extremă stânga, care a revendicat atacul, şi Moscova nu a fost stabilită.

Totuşi, acest atac are loc pe fondul unor acuzaţii tot mai puternice în Germania – susţinătoare importantă a Ucrainei – la adresa Rusiei, din cauza ”atacurilor hibride” ruseşti, care variază de la survolări cu drone până la campanii de dezinformare online. În ultimele luni, cabluri de comunicaţii, linii feroviare şi aeroporturi au fost vizate de sabotaje sau survolări de drone. Legea adoptată joi urmăreşte să împiedice astfel de acte sau, cel puţin, să le limiteze efectele.

Noul text, care are ca scop alinierea Germaniei la directivele europene, obligă aproximativ 1.700 de prestatori de servicii esenţiale (electricitate, apă, spitale mari, anumite lanţuri de supermarketuri) să-şi identifice vulnerabilităţile şi să-şi consolideze apărarea. Aceştia trebuie să fie pregătiţi pentru atacuri premeditate, accidente, catastrofe naturale sau o pandemie.

Noile reguli vizează actorii care furnizează servicii esenţiale pentru mai mult de 500.000 de persoane, iar o eventuală întrerupere a funcţionării lor poate avea consecinţe grave. Instalaţiile vizate vor trebui să prevadă mijloace suplimentare de protecţie şi surse de alimentare cu energie de rezervă.

Guvernul salută această lege, însă o serie de critici consideră măsurile insuficiente şi întârziate. Deputatul ecologist Konstantin von Notz, expert în probleme de securitate naţională, apreciază textul drept ”tardiv”. Germania, prima economie europeană, a devenit un susţinător principal al Ucrainei în faţa invaziei ruse şi găzduieşte de decenii baze NATO. Cu toate acestea, infrastructurile şi armata germană rămân slab echipate.

Cancelarul Friedrich Merz a făcut din consolidarea infrastructurilor şi a capacităţilor de apărare o prioritate, cu scopul de a putea face faţă unui eventual atac venit dinspre Moscova. În baza noii legi, operatorii de instalaţii critice sunt obligaţi, pe lângă audituri interne şi măsuri de prevenţie, să semnaleze rapid incidentelor autorităţilor şi să prezinte rapoarte detaliate în termene precise.

Ei trebuie, de asemenea, să organizeze periodic formări, exerciţii şi acţiuni de sensibilizare pentru angajaţi. Mai multe grupuri de întreprinderi consideră însă că este o povară suplimentară, care ar putea afecta eficienţa sistemului fără a garanta neapărat o securitate mai bună.

Pragul de 500.000 de locuitori deserviţi pentru ca o infrastructură să fie clasificată drept critică este apreciat ca fiind prea ridicat într-un aviz publicat miercuri de Bundesrat. Această cameră recomandă reducerea pragului la 150.000 de persoane.

Pana de curent de la Berlin – care a afectat peste 100.000 de oameni – şi lentoarea reacţiei autorităţilor au scos în evidenţă potenţialele efecte în cascadă: blocarea reţelelor de telefonie mobilă, oprirea încălzirii urbane şi perturbarea transportului public. Sistemele infrastructurilor moderne sunt ”atât de vaste, atât de complexe şi interdependente” încât este practic imposibil să fie securizate complet împotriva tuturor ameninţărilor, afirmă Daniel Hiller, specialist în securitate la Institutul Fraunhofer.

Sabrina Schulz, directoarea pentru Germania a grupului de reflecţie European Initiative, subliniază că este esenţial, înainte de orice, să fie create redundanţe, adică sisteme paralele capabile să preia automat funcţiile unei instalaţii defecte. Ea insistă că întărirea infrastructurilor este ”cel puţin la fel de importantă ca tancurile şi dronele, dacă nu mai importantă”.