Fractură în UE pe tema „Consiliului pentru Pace” al lui Trump: Franța acuză Comisia Europeană de depășirea mandatului, în timp ce unele state anunță participarea la reuniunea de la Washington

Statele europene au exprimat, miercuri, poziții divergente privind participarea unui responsabil al UE la reuniunea inaugurală a „Consiliului pentru Pace” inițiat de Donald Trump, programată joi la Washington.

Comisarul european Dubravka Suica, responsabilă pentru dosarele ce vizează Mediterana, urmează să se deplaseze joi la Washington pentru această reuniune, chiar dacă Uniunea Europeană nu a aderat oficial la „Consiliul pentru Pace” al lui Trump. Comisia Europeană a precizat că intenția sa este să prezinte poziția europeană în legătură cu „partea specifică dedicată Gazei”.

Totuși, această deplasare a fost întâmpinată cu rezerve și răceală de unele state membre ale UE, în special de Franța, care a condus miercuri „revolta” în cadrul unei reuniuni între ambasadorii Uniunii desfășurate la Bruxelles, potrivit unor diplomați europeni. Susținută de Spania, Belgia și Irlanda, Franța a insistat că executivul european nu a primit niciun mandat din partea statelor membre pentru a lua parte la această reuniune, considerând demersul drept ilegal în raport cu tratatele UE.

Parisul și-a exprimat totodată îngrijorarea că acest „Consiliu pentru Pace” riscă să concureze Națiunile Unite și să submineze normele dreptului internațional. Vehemența criticilor vine pe fondul temerilor că noua structură ar putea eroda rolul instituțiilor multilaterale deja existente.

Pe de altă parte, două state europene au anunțat că vor participa la această instanță: Ungaria lui Viktor Orban, aliat declarat al lui Donald Trump, precum și Bulgaria. In paralel, și alte țări au decis să trimită reprezentanți la reuniunea inaugurală. Italia va fi prezentă prin ministrul său de externe, Antonio Tajani, iar România va fi reprezentată de președintele Nicușor Dan.

„Consiliul pentru Pace” al lui Donald Trump este prezentat ca un instrument menit să contribuie la încheierea războiului din Fâșia Gaza. Totuși, carta acestui for îi conferă un mandat mult mai larg, care vizează soluționarea conflictelor armate de pe întreg mapamondul, extinzând astfel considerabil aria declarată de acțiune.

Membrii permanenți ai „Consiliului pentru Pace” trebuie să plătească o contribuție de 1 miliard de dolari pentru a adera. Această condiție financiară a generat critici, unii comentatori susținând că organismul riscă să devină o versiune „plătită” a Consiliului de Securitate al ONU și să creeze un sistem paralel de putere influențat masiv de resursele economice ale participanților.

Comisia Europeană, anunțând trimiterea Dubravkăi Suica în calitate de „observator”, a subliniat că UE nu este membră a acestui „Consiliu pentru Pace” și și-a reiterat rezervele în privința „guvernanței” acestei structuri, precum și a „compatibilității sale cu Carta Națiunilor Unite”. Astfel, Bruxelles-ul încearcă să mențină un echilibru delicat între dorința de a-și face auzită vocea în dezbateri și nevoia de a respecta regulile interne și cadrul multilateral existent.