FMI propune o reformă fiscală amplă în România: scăderea impozitelor pe muncă și creșterea celor pe consum și capital

Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României o reformă fiscală exhaustivă. Aceasta ar trebui să se concentreze pe mutarea poverii fiscale de la muncă și contribuțiile sociale către impozitele pe consum și, într-o măsură mai mică, pe capital. Scopul acestei reforme este de a mobiliza venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB până în 2025 și de a reduce treptat deficitul bugetar de la 8% din PIB în 2024 la 3% până în 2031, fără a afecta atractivitatea investițiilor sau stimulentele pentru muncă, conform unui raport oficial al FMI.

Seriile de Rapoarte de Asistență Tehnică – Rezumate la Nivel Înalt oferă o sinteză a asistenței date beneficiarilor programelor de dezvoltare a capacității FMI, explică aceeași sursă. În raport se arată că România a prevăzut o reducere treptată a deficitului bugetar de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 și la 3% (sau mai puțin) până în 2031. Din cauza spațiului limitat pentru reducerea cheltuielilor, pe fondul raportului scăzut între cheltuieli și PIB, mobilizarea veniturilor devine crucială.

Asistența tehnică a FMI propune un pachet de reformă fiscală care ar trebui să crească veniturile, să îmbunătățească stimulentele pentru muncă și să mențină atractivitatea investițiilor de capital. Totodată, aceasta vizează eliminarea portițelor de optimizare fiscală abuzivă. Recomandările majore se concentrează pe transferul poverii fiscale de la impozitarea muncii (incluzând contribuțiile sociale) către impozitele pe consum și, într-o măsură mai mică, pe capital.

Dacă recomandările FMI vor fi aplicate în întregime, veniturile ar putea crește cu cel puțin 1,2% din PIB în 2025. În privința impozitării muncii, se sugerează introducerea unui sistem cu două cote de impozitare de 15% și 25%, cu aplicare doar celor mai bogați 10% dintre contribuabili. Pentru a reduce povara fiscală pe muncă, se recomandă scăderea semnificativă sau eliminarea contribuției la asigurările de sănătate. Dacă există spațiu fiscal, povara ar trebui redusă pentru veniturile mici, prin deduceri sau printr-un program de beneficii pentru cei ce lucrează. Contribuțiile la pensie nu trebuie să mai fie deductibile sau veniturile din pensii ar trebui impozitate.

În ceea ce privește impozitarea veniturilor din capital și proprietății, impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui să crească de la 8% la 10%. Această măsură ar spori veniturile, reducendoar opțiunile de arbitraj fiscal și îmbunătăți progresivitatea sistemului. Alte recomandări vizează fuzionarea impozitelor pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și limitarea scutirilor.

În materie de impozite pe consum, FMI sugerează majorarea cotei standard de TVA de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și apoi la 21%, o aliniere la media europeană de 22%. Totodată, accizele ajustate cu inflația pentru tutun, alcool și combustibili fosili ar trebui majorate treptat. Pe fondul unui cadru fiscal pe termen mediu, România a convenit să adopte reforme fiscale pentru a crește veniturile cu 1,1% din PIB până în 2025. Printre recomandările FMI se numără și restructurarea facilității fiscale pentru cercetare-dezvoltare sub forma unui credit fiscal rambursabil.