Finlanda renunță la tratatul privind minele antipersonal și majorează bugetul apărării ca reacție la amenințările Rusiei

Finlanda, membră NATO, are în vedere retragerea din convenția globală de interzicere a minelor antipersonal și intenționează să mărească bugetul apărării la cel puțin 3% din PIB până în 2029. Această decizie vine ca un răspuns la amenințările militare crescute din partea Rusiei, a anunțat marți guvernul de la Helsinki. Deși Kremlinul a precizat că președintele Vladimir Putin este deschis să restabilească relațiile cu Finlanda, acuză totodată Helsinki că a dus relațiile „aproape la zero” după aderarea la NATO.

Finlanda, care împarte o graniță de 1.300 km cu Rusia, a devenit membră NATO în 2023. Această decizie a fost determinată de invazia Rusiei în Ucraina în 2022, care a făcut ca Helsinki să abandoneze statutul său de neutralitate care dura de zeci de ani. Guvernul finlandez a decis să mențină închisă granița terestră cu Rusia pe termen nelimitat, invocând utilizarea imigrației de către Moscova ca o armă împotriva Finlandei, o acuzație negată de Kremlin.

Președintele finlandez Alexander Stubb a subliniat importanța pregătirii mentale pentru restabilirea eventuală a relațiilor cu Rusia, moment care va depinde de finalizarea conflictului din Ucraina. Stubb a menționat importanța recunoașterii Rusiei ca vecin permanent al Finlandei. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reiterat existența unor legături puternice în trecut între cele două țări și a acuzat Helsinki că a redus aceste relații la minim.

Guvernul de la Helsinki a anunțat renunțarea la Convenția de la Ottawa din 1997, care interzice minele antipersonal, alăturându-se Poloniei și țărilor baltice care au decis recent să renunțe la această convenție din cauza amenințărilor Rusiei. Premierul Petteri Orpo a declarat că nu există o amenințare militară imediată pentru Finlanda, dar pericolul pe termen lung reprezentat de Rusia nu poate fi ignorat.

Orpo a mai precizat că Finlanda va aloca încă 3 miliarde de euro pentru apărare, ceea ce va duce cheltuielile militare la 3% din PIB până în 2029. Președintele Alexander Stubb a subliniat implicarea Finlandei în consolidarea apărării Europei. Pe lângă aceasta, îngrijorările Poloniei și ale țărilor baltice privind reînarmarea Rusiei și posibilele sale intenții agresive au crescut în contextul insistențelor președintelui SUA, Donald Trump, de a încheia războiul din Ucraina.

Decizia de a renunța la tratatul de la Ottawa reflectă dorința Finlandei de a se adapta la schimbările din peisajul de securitate. Ministrul agriculturii și silviculturii, Sari Essayah, a declarat că minele vor fi utilizate responsabil, fiind necesare ca factor de descurajare. De asemenea, minele antipersonal, care au fost interzise în mai multe țări, au avut efecte devastatoare asupra civililor în trecut.

Renunțarea la tratat va necesita aprobarea parlamentului finlandez, dar se așteaptă ca măsura să fie aprobată datorită sprijinului larg atât din partea guvernului, cât și a opoziției.