FĂRĂ COPILĂRIE // Câți copii au fost adoptați anul trecut în R. Moldova?

ÎNGRIJORĂTOR // Fiecare al cincilea copil din R. Moldova se naște în afara căsătoriilor, iar migrația părinților duce la abandonul copiilor și creșterea numărului de delicvenți minori

Începând din acest an, vom avea încă o zi liberă în calendar – 1 iunie, când este marcată Ziua Copilului. Așa a decis Parlamentul, la inițiativa deputatei liberale Alina Zotea, iar Guvernul și-a dat acordul. Asta în condițiile în care zeci de mii de copii din R. Moldova nu se pot bucura prea mult de copilărie, în comparație cu semenii lor din statele europene.

Biroul Național de Statistică a prezentat recent cifre dure care se referă la situația copiilor din R. Moldova și care ar trebui să îngrijoreze autoritățile. În R. Moldova erau înregistrate la finele anului trecut 685 500 de persoane cu vârsta de până la 18 ani, din totalul celor 3,5 milioane de cetățeni.

Copii în afara căsătoriei

Potrivit statisticii, nivelul natalităţii extraconjugale crește de la an la an. Circa 22% dintre copiii care s-au născut în 2015 au fost în afara căsătoriilor, adică fiecare al cincilea. Deși sociologii explică acest fenomen prin modernizarea societății, tendinţa de emancipare a femeii și creșterea numărului de tineri care preferă să trăiască în concubinaj, fenomenul este totuși îngrijorător.

„Și în alte țări există mulți copii care se nasc în afară căsătoriilor, dar în cele mai multe cazuri ei au familii complete. Pur și simplu, soții nu și-au înregistrat oficial căsătoria. La noi există multe mame singure și este înaltă rata nașterilor printre mamele care au sub 18 ani”, explică sociologul Olga Găgăuz.

Potrivit acesteia, autoritățile au destule programe speciale care ar trebui să asigure protecția copiilor din R. Moldova, dar de multe ori acestea rămân doar pe hârtie. Campaniile ample de informare și programele destinate sănătății reproductive ar putea să reducă în viitorii ani numărul „copiilor care nasc copii”.

Sărăcia

Multe familii din R. Moldova sunt condamnate să-și crească copiii în sărăcie. Lipsa locurilor de muncă sau remunerarea proastă nu le permite părinților să le ofere micuților măcar strictul necesar. Iar sumele ar fi minore, dacă este să-i credem pe reprezentanții Biroului Național de Statistică. În 2015, minimumul de existență pentru un copil cu vârsta de până la un an a fost de 658 de lei, pentru micuții cu vârsta cuprinsă între 1 și 6 ani – 1 417 lei şi 1 863 de lei pentru copiii cu vârsta între 7-17 ani. Chiar dacă în ultimii ani a crescut cu peste 18%, mărimea minimumului de existenţă pentru copiii moldoveni este departe de cea atestată în Europa.

Lipsa banilor îi determină pe părinți să-și lase copiii acasă și să plece în străinătate în căutarea unui loc de muncă bine plătit. Efectele migrației sunt de-a dreptul distructive pentru viitorul R. Moldova.

Migrația - principalul motiv al abandonului

Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei a luat la evidenţă anul trecut 4 172 de copii rămaşi fără îngrijire părintească. Aproape fiecare al treilea copil are vârsta de 11-15 ani. În mai mult de jumătate dintre cazuri (55,7%), motivul de stabilire a statutului de copil rămas fără ocrotire părintească a fost plecarea peste hotare a unicului sau ambilor părinţi.

„Fenomenul migrației are un impact social foarte mare. Copiii sunt afectați în primul rând emoțional, dar există și un impact asupra sănătății, care poate produce consecințe pe toată viața. Statistica copiilor abandonați este atât de mare, deoarece moldovenii plecați în străinătate nu obișnuiesc să stabilească tutela asupra copiilor pe care îi lasă acasă. Aceștia rămân singuri și ajung în grija autorităților locale. Doar Statul Israel cere în prezent de la moldovenii acceptați la muncă, în special femei, un certificat care să ateste că au stabilit tutela pentru copii”, precizează sociologul Diana Cheianu.

Specialistul vorbește cu îngrijorare și despre aspectul demografic care este în strânsă legătură cu migrația. R. Moldova va fi afectată grav în următorii ani, pentru că mulți moldovenii plecați în străinătate nu revin la baștină, dar își iau copiii alături. „Astfel, minorii, care peste 10-15 ani ar trebui să-și creeze familii în R. Moldova și să contribuie la creșterea natalității, părăsesc țara”, adaugă doamna Cheianu.

Frica de adopție

Lipsa condiţiilor de trai normale în familii, neîndeplinirea obligaţiilor părinteşti și decăderea din drepturile părintești sunt alte câteva motive care duc la creșterea numărului copiilor rămași fără ocrotire părintească. Din fericire, doar 10% dintre copiii părăsiți de părinți ajung în internate, autoritățile optând pentru plasarea micuților în familii extinse. Puțini dintre copiii abandonați în R. Moldova au norocul să-și găsească familii adoptive. În anul 2015, au fost înregistrați doar 98 de copii adoptați, zece dintre ei – de către cetățeni străini. În ultimii patru ani, numărul a scăzut de două ori. În 2010 au fost înfiați 160 de copii.

„Problema este că familiile noastre vor să adopte copii de vârstă fragedă, de trei-patru ani. Puțini sunt cei care acceptă cupluri de frați sau copii cu dizabilități. Procedura de adopție nu este atât de anevoioasă și este foarte clară. Noi monitorizăm foarte bine și procesul post-adopție. Ne așteptăm ca numărul copiilor înfiați să crească în anul curent. Deja avem o tendință în creștere pentru primele luni”, spune Anastasia Gruzin, consultant în cadrul Secţiei protecţia drepturilor copilului și adopție a Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei.

În prezent, 467 de copii sunt în așteptarea părinților adoptivi, iar 244 de copii sunt propuși pentru adopție internațională. Doar 122 de copii au vârsta de până la șapte ani, dar unii fac parte din cupluri de frați. În registrul familiilor care vor să înfieze copii sunt incluse în prezent 230 de nume. Alte 44 de familii sunt din străinătate. Acestea sunt mai dispuse să înfieze copii mai mari și cu probleme de sănătate. „De exemplu, toate cele zece adopții internaționale de anul trecut vizează copii cu dizabilități sau cu vârstă de peste șapte ani”, a adăugat Anastasia Gruzin.

Delicvența juvenilă

Sărăcia și lipsa monitorizării din partea părinților provoacă un alt fenomen grav pentru societate – delicvența juvenilă.Anul trecut, la nivel republican s-a atestat o scădere neesențială a ratei infracţiunilor săvârşite de minori, la o sută de mii de copii revenind 146 de infracţiuni. Dar crește numărul crimelor grave în care sunt implicați copii. În total, au fost condamnaţi 374 de minori în 2015 sau fiecare al şaptelea care a comis infracţiuni.

„În alte părți, rata infracționalității printre minori este mai joasă decât în R. Moldova. Mai grav la noi este că se reduc crimele împotriva patrimoniului și cresc infracțiunile cu violență. Autoritățile trebuie să lucreze mai mult pentru prevenirea delicvenței juvenile prin responsabilizarea familiilor și monitorizarea copiilor aflați în situații de risc. Ministerul Afacerilor Interne are mai mult misiunea de a curma infracțiunile, dar trebuie să se implice și Ministerul Educației, și autoritățile publice locale. Pe moment, între instituții nu există o coordonare”, este de părere Victor Zaharia, directorul Institutului de Reforme Penale, care a efectuat mai multe studii despre delicvența juvenilă în R. Moldova.

Potrivit Biroului Național de Statistică, fiecare al doilea minor a fost condamnat anul trecut pentru furt, iar fiecare al zecelea - pentru tâlhărie. Alți 23 de minori au fost condamnați pentru infracţiuni legate de droguri, 11 minori pentru viol şi cinci pentru omoruri.

În sistemul de sancţiuni predomină condamnarea condiţionată, dar fiecare al şaselea minor a primit pedeapsă cu închisoare. În prezent, se află în penitenciare 39 de minori, cu o treime mai puțin faţă de anul 2014.