Europenii discută garanțiile de securitate pentru Ucraina și testează angajamentele lui Trump față de criza din est

Suporteri europeni ai Ucrainei se reunesc joi pentru a evalua angajamentul Statelor Unite în viitoarea securitate a Ucrainei, având în vedere că eforturile de pace ale lui Donald Trump stagnează, iar Vladimir Putin, susţinut internaţional, devine tot mai inflexibil, conform relatărilor de presă.

Preşedintele francez Emmanuel Macron coordonează, la 10:30 ora locală (11:30 în România), o reuniune a Coaliţiei Voluntarilor, din care fac parte susţinătorii principali ai Kievului. Aproximativ 30 de ţări, majoritatea europene, sunt prezente, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. La ora 14:00 (ora locală), liderii vor discuta telefonic cu Donald Trump despre subiecte importante. Una dintre teme este solicitarea adresată Statelor Unite de a impune sancţiuni suplimentare Rusiei. De asemenea, se va discuta despre contribuţia fiecărei ţări la viitoarele garanţii de securitate pentru Ucraina.

Printre alţii, preşedintele finlandez Alexander Stubb este la Palatul Elysée, împreună cu premierii polonez Donald Tusk, spaniol Pedro Sanchez, danez Mette Frederiksen şi liderii instituţiilor Uniunii Europene, Ursula von der Leyen şi Antonio Costa. Premierul britanic Keir Starmer participă prin videoconferinţă, la fel ca alţi lideri europeni.

REZERVE

Europenii târguiesc să anunţe oficial că sunt „pregătiţi” să ofere garanţii de securitate Ucrainei, pentru a demonstra că aşteaptă paşi concreţi din partea americanilor în aceeaşi direcţie. "Suntem pregătiti pentru aceste garanţii de securitate, Europa este prezentă aici la acest nivel de angajament şi intensitate", a spus preşedintele francez, primindu-l pe Volodimir Zelenski la un tête-à-tête la Elysée.

Aliaţii Ucrainei aşteaptă acum „să vadă ce vor să aducă americanii prin participarea lor”, a subliniat Mark Rutte, secretarul general al NATO, la Bruxelles. Coaliţia Voluntarilor ar putea contribui la întărirea armatei ucrainene, iar unele ţări, precum Franţa, Regatul Unit şi Belgia, ar putea trimite trupe în Ucraina pentru a descuraja Rusia de la o nouă agresiune după ce se încheie un armistiţiu.

Câteva state europene sunt însă reticente. „Nu va exista cu siguranţă o desfăşurare de trupe în Ucraina înainte de un armistiţiu şi chiar şi apoi am rezerve considerabile”, a afirmat cancelarul german Friedrich Merz.

Rusia a reafirmat joi că nu va accepta nicio „intervenţie străină”, iar purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, Maria Zaharova, a descris cerinţele Kievului drept „garanţiile pericolului continentului european”.

”ÎN OFENSIVĂ”

Donald Trump a promis într-o întâlnire cu liderii europeni, pe 18 august, la Washington, că Statele Unite vor oferi garanţii de securitate, fără să precizeze exact cum. Această ”plasă de siguranţă” ar putea viza informaţii clasificate, suport logistic sau comunicaţii, însă Trump a exclus trimiterea de trupe terestre în Ucraina. El a avertizat că ”se va întâmpla ceva” dacă Putin nu răspunde așteptărilor, la două săptămâni după întâlnirea lor din Alaska, care nu a avansat soluţionarea conflictului din Ucraina.

Între timp, Putin îşi manifestă pe scena internaţională o puternică revenire, prin prezenţa sa în cadrul mai multor summit-uri recente, alături de liderii chinezi şi nord-coreeni. Moscova a anunţat că va atinge obiectivele militare în Ucraina dacă negocierile cu Kievul vor eşua, oferind asigurări că trupele sale sunt „în ofensivă” de-a lungul frontului.

Simultan, Rusia a lansat un atac masiv în Ucraina, folosind peste 500 de drone şi rachete, soldat cu cel puţin nouă morţi şi mii de gospodării fără curent electric. „Din păcate, nu am văzut încă semne din partea Rusiei care să indice că vor să pună capăt războiului”, a spus Zelenski, exprimându-şi convingerea că Europa şi Statele Unite vor sprijini Kievul să „crească presiunile asupra Rusiei pentru a ajunge la o soluţie diplomatică”.