Europa se încălzește de două ori mai repede decât restul planetei: „În 2023 a fost un record de zile cu căldură extremă”

Europa s-a confruntat în 2023 cu un număr record de zile în care căldura resimţită a fost „extremă” pentru organismul uman, din cauza temperaturilor de peste 35 sau chiar 40 de grade Celsius, ale căror efecte asupra oamenilor au fost accentuate de umiditate, absenţa vântului sau de betonul încins, în zonele urbane, relatează luni AFP, Reuters şi dpa, citând un raport al observatorului european Copernicus şi al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), transmite Agerpres.

„Anul 2023 a înregistrat un număr record de zile de „stres termic extrem”, adică zile în care „temperatura resimţită” a depăşit echivalentul a 46°C”, potrivit raportului făcut public luni.

Acest indice de „stres termic” ia în considerare efectul temperaturii asupra corpului uman combinat cu alţi factori - umiditate, vânt, radiaţia solară.

Pe lângă caniculă, continentul a suferit numeroase fenomene meteorologice extreme pe parcursul anului: două milioane de oameni au fost afectaţi de inundaţii sau furtuni, secete severe au afectat Peninsula Iberică şi estul Europei, iar cel mai mare incendiu de pădure din istoria continentului a devastat 96.000 de hectare în Grecia, aminteşte raportul anual al Serviciului Copernicus al Uniunii Europene pentru monitorizarea schimbărilor climatice, realizat împreună cu agenţia ONU responsabilă de probleme legate de meteorologie, climă şi ape.

Toate aceste dezastre au costat 13,4 miliarde de euro, din care 80% din cauza inundaţiilor produse într-un an marcat de precipitaţii mult peste medie, notează cele două instituţii. Raportul se concentrează în special pe impactul valurilor de căldură asupra sănătăţii, în condiţiile în care încălzirea globală face verile din ce în ce mai calde şi mortale pe continent.

„Observăm o tendinţă de creştere a numărului de zile cu stres termic în Europa, iar 2023 nu a făcut excepţie” cu noul record, care nu este totuşi cuantificat în raport, afirmă Rebecca Emerton, climatolog la Copernicus. Pentru a măsura confortul termic, C3S şi OMM utilizează Indicele universal al climatului termic (Universal Thermal Climate Index, UTCI în engleză), care reprezintă căldura experimentată de corpul uman luând în considerare nu numai temperatura, ci şi umiditatea, viteza vântului, lumina soarelui şi căldura emisă de mediu, al căror efect este mai pronunţat în oraşele unde materialele (beton, gudron etc.) absorb în mai mare măsură radiaţia solară. Indicele, exprimat ca echivalentul unei „temperaturi resimţite” în grade Celsius, include zece categorii diferite: de la stresul creat de frigul extrem (sub -40 grade) la cel al căldurii extrem (+46 grade), absenţa stresului termic fiind considerată între 9 şi 26 de grade Celsius.

Expunerea prelungită la stres termic creşte riscul de îmbolnăvire şi este deosebit de periculoasă pentru persoanele vulnerabile. Pe 23 iulie anul trecut, la apogeul caniculei, 13% din Europa se confrunta cu un nivel de stres termic fără precedent.

Căldura extremă a lovit în principal sudul Europei, unde temperatura aerului a ajuns până la 48,2°C în Sicilia, cu 0,6 grade sub recordul continental. Cifrele pentru mortalitatea în exces cauzată de căldură în 2023 nu sunt cunoscute încă, dar raportul aminteşte că zeci de mii de oameni au murit în Europa în timpul verilor înăbuşitoare din 2003, 2010 şi 2022.

Încălzirea climatică provocată de emisiile de gaze cu efect de seră din activitatea umană creşte intensitatea, durata şi frecvenţa valurilor de căldură. Fenomenul este vizibil în special în Europa, care se încălzeşte de două ori mai repede decât media planetei, în condiţiile în care temperatura globală este deja cu cel puţin 1,2°C mai ridicată decât înainte de era industrială.

Or, încălzirea acută a climei în Europa, combinată cu îmbătrânirea populaţiei şi un număr tot mai mare de locuitori în zonele urbane, va avea „consecinţe grave asupra sănătăţii public”, subliniază raportul. Iar „măsurile actuale de combatere a valurilor de căldură vor fi în curând insuficiente”.

Raportul constată pe de altă parte că energiile regenerabile, ca hidroenergia, energia eoliană şi cea solară, toate dependente de condiţiile climatice, au generat o proporţie record de 43% din electricitatea Europei, furtunile şi ploile crescând în special potenţialul hidrocentralelor.