Efim Tarlapan: „Limba română e în embargo din 1989”

Scriitorul Vladimir Beșleagă are și astăzi nostalgii după zilele când sute de mii de oameni, nesiliți de nimeni, au ieșit în stradă, dar nu pentru pensii, salarii sau pâine mai ieftină, ci pentru dreptul de a vorbi în țara lor, limba lor, limba română.

„Ceea ce s-a întâmplat pe 31 august 1989 a fost un miracol. Unde s-au mai adunat atâția oameni? A fost o explozie a entuziasmului care s-a copt și s-a revărsat în Piața Marii Adunări Naționale. Revoluția noastră nu a fost una cu arme, ci una lingvistică. Totul a pornit de la limbă. Pentru că pentru noi limba este marea durere. Ni s-a călcat sufletul, iar sufletul este o poezie. Nu ne-am ridicat pentru că ni s-a luat bogăția. Mircea cel Bătrân, în Scrisoarea a treia, de Eminescu, spune: „Eu îmi apăr sărăcia și nevoile, și neamul”. Sărăcia este bogăția noastră. Noi ne-am ridicat atunci când ni s-a furat limba”, spune Vladimir Beșleagă.

Actrița Ninela Caranfil susține că a trăit cu durere și speranță evenimentele din acele zile, dar a crezut și mai crede în cauza națională.

„Așa e zodia sufletului, cu cât mai jos îl îngropi, cu atât mai sus se înalță. În sufetul fiecărui om există grație divină și acest Dumnezeu nu poate fi îngropat. Este vorba despre identitatea pe care bolșevicii au vrut să ne facă să o uităm. E adevărat că am avut decepții pentru că cei pe care i-am ales nu au îndreptățit așteptările, dar dezamăgirea nu este totală. Altă cale nu avem”, spune actriţa.

La 25 de ani de când limba română este limbă de stat în R. Moldova, scriitorul Efim Tarlapan constată că R. Moldova nu a ieșit încă din embargoul lingvistic instituit de sovietici.

„Mă miră că Guvernul manifestă grijă față de țărani. Noi, scriitorii, suntem în embargo din 1989. Este tot mai greu să editezi o carte, să aduci cărți românești în republică. Uneori, am nostalgii după anumite lucruri de până la 1989”, recunoaște el cu tristețe.