DOC // Peste 856 de MII de basarabeni au solicitat redobândirea cetățeniei României în ultimii ZECE ani: Explicații OFICIALE de la București privind TRENAREA examinării a peste 230 de mii de cereri depuse de cetățenii R. Moldova

Începând cu anul 2010, puțin peste 856 600 de basarabeni au depus cereri de redobândire a cetățeniei românești, în prezent neexistând un răspuns în privința a 230 de mii dintre acestea.

Președintele Autorității Naționale pentru Cetățenie de la București, Andrei Tinu, susține că sunt cel puțin două cauze care au determinat neexaminarea a peste 230 de mii de cereri de redobândire a cetățeniei României depuse de basarabeni. Explicațiile i-au fost oferite deputatului de la Chișinău, Iurie Reniță, care a adresat un demers autorităților de la București privind urgentarea examinării dosarelor de redobândire a cetățenii române.

În răspunsul primit de Reniță, șeful ANC susține că instituția are în jur de 100 de angajați, care nu pot face față numărului mare de dosare depuse. Tinu spune că anual pot fi examinate în jur de 100 000 de dosare.

„Deficiența de personal existentă încă de la înființare a dus la sincope în desfășurarea activității odată cu creșterea volumului de activitate la nivelul Autorității: în 2010 au fost înregistrate și analizate 96 417 dosare; în 2011 – 102 425 de dosare, în 2012 – 88 663, în 2013 – 52 798 de dosare, în 2014 – 21 664, în 2015 – 81 153 de dosare, în 2016 – 114 870 de dosare, în 2017 – 94 499 de dosare, în 2018 – 100 157 de dosare, iar în 2019 au fost înregistrate 103 967 de dosare”, explică șeful instituției.

Sursa citată precizează că fiecărui angajat îi sunt distribuite săptămânal spre analiză și rezolvare în medie câte 400 – 450 de dosare de cetățenie.

„Pentru o fluidizare a procedurilor de examinare și acordare/redobândire a cetățeniei române putem contura două soluții viabile: o mărire a schemei de personal și o modificare a Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române, în sensul optimizării procedurii de lucru, a termenelor și redimensionarea Comisiei pentru Cetățeniei”, a punctat Tinu.

Oficialul a mai adăugat că și în anii precedenți au fost făcute demersuri pentru a găsi soluții, doar că implementarea acestor soluții țin de competența Ministerului Justiției.