Descoperă R. Moldova: Mănăstirea Saharna și izvorul cu „apă tămăduitoare”

Mănăstirea Saharna este unul dintre cele mai vechi aşezăminte monahale ale Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. Ansamblul monastic este compus din două mănăstiri: una rupestră - „Bunavestire” şi alta terestră – „Sfânta Treime”.

Despre mănăstirea rupestră se cunosc puține lucruri. Nu se știe nici măcar cine a pus umărul și când a fost aceasta întemeiată. Mănăstirea terestră, însă, a fost construită între anii 1776-1798 de către Părintele Vartolomeu Ciugu.

Pe una dintre cele trei stânci, între care este amplasată mănăstirea, și anume pe stânca Grimidon, se găsește urma piciorului Maicii Domnului care ar fi fost lăsată în semn de binecuvântare a locului unde a și fost construită Biserica „Sfânta Treime” din satul Saharna.

Această urmă se poate găsi și astăzi într-o capelă construită pentru a cinsti acest semn și pentru a o proteja de deteriorare.

O altă atracție a mănăstirii pentru turiști este un izvor cu apă tămăduitoare, numit „Izvorul Minunilor”. Se presupune că acesta vindecă, în mod miraculos, bolile atât trupești, cât și sufletești. Bazinul special amenajat pentru scăldat este considerat un loc sfânt și, ca să ajungi în el, trebuie să urmezi câteva reguli: să porți îmbrăcăminte decentă, să spui rugăciune înainte de a intra în apă și să te scufunzi de câte 3, 7, 9, 12 sau 40 de ori.

Ca majoritatea lăcașelor de cult din Moldova, și Mănăstirea Saharna a avut de suferit, în anii ocupației sovietice a fost închisă și transformată în spital de psihiatrie. Redeschiderea mănăstirii a avut loc la 19 aprilie 1991, fiind restaurată biserica de iarnă, concomitent s-a restaurat şi biserica de vară (1992-1998).

La mănăstire pot fi găsite în prezent moaştele Preacuviosului Egumen Macarie Tincu, iscusit duhovnic al sec. XX şi înflăcărat apărător al Ortodoxiei, precum şi icoana cu chipul Fericitei Matrona de la Moscova, în care se mai păstrează şi mici părticele din moaştele mai multor sfinţi: Cuvioşii părinţi din Lavra Kievo-Pecerska, cuviosul Serafim de la Sarov, sfânta Mare Muceniţă Varvara, doi mucenici din Caucaz, o bucăţică din piatra de pe Mormântul Domnului şi o bucăţică din Stejarul Mamvri.

Mănăstirea Saharna deţine şi câteva icoane vechi, lucrări ale sec. XVIII şi XIX: Domnul Iisus Hristos şi Maica Domnului cu Pruncul dintr-o catapeteasmă (nu a mănăstirii), Maica Domnului „Tânguirea”, în care a apărut chipul Domnului Iisus, considerată făcătoare de minuni, Răstignirea Domnului (curgătoare de mir), Adormirea Maicii Domnului, Sfântul Ierarh Nicolae, Sfântul Arhidiacon Ştefan, Cuvioasa Paraschiva, Cuviosul Serafim de la Sarov, Mântuitorul–Mare Arhiereu şi Cina cea de Taină (în catapeteasma bisericii de iarnă), precum şi icoane mici ale mai multor sfinţi, ce se păstrează în colecţiile personale ale călugărilor.

La Saharna mai găsim şi o cruce din lemn de chiparos, învelită în foiţă de argint suflată cu aur, făcută în anul 1817 şi donată mănăstirii de nişte cazaci, ce se întorceau din războiul cu Napoleon. Nu se ştie dacă această cruce, cu inscripții în limba rusă, a fost o pradă de război, dar este păstrată cu sfinţenie de către călugării lăcașului.

Slujbele religioase sunt ținute aici de două ori pe zi și adună oameni nu numai din cele trei sate deservite ecleziastic de mănăstire, ci din toate colțurile R. Moldova și chiar de peste hotare. Mănăstirea nu are posibilități de cazare a turiștilor.

Mihaela Vrabie, stagiară