De ce tinerele din Generația Z își înțeleg menstruația mai bine decât mamele lor

Termeni precum „cycle syncing” sau „going luteal” au ajuns să facă parte din vocabularul de zi cu zi pentru multe tinere.

De la menstruație și hormoni până la PMOS (sindrom metabolic ovarian polidendocrin) și fertilitate, tot mai multe femei spun că își înțeleg acum corpul mai bine decât generațiile anterioare.

În timp ce activiștii salută această creștere a gradului de conștientizare, apar însă întrebări legate de dezinformare și de anxietatea legată de sănătate.

Am stat de vorbă cu femei, părinți și experți despre cum s-a schimbat discuția în jurul sănătății menstruale.

Iqra Wasim, din Fishponds, Bristol, se confruntă cu simptome de PMOS, cum ar fi acneea dureroasă, încă de la 11 ani.

PMOS afectează aproximativ una din opt femei și este o cauză majoră de infertilitate feminină. Simptomele pot include menstruații neregulate, pilozitate excesivă și creștere în greutate.

Wasim a aflat mai multe despre afecțiune punând întrebări medicilor și urmărind rețelele sociale. Acum, ea își educă mama, care are și ea PMOS, în privința modalităților de a-și gestiona simptomele.

„Mama trecea prin episoade de sângerări abundente din cauza PMOS și nu știa ce este contracepția”, a povestit ea.

„I-am explicat și a crezut că vorbesc doar despre viața sexuală, dar i-am arătat că medicamentele înseamnă mult mai mult de atât – asta a evidențiat principala diferență de cunoaștere dintre noi.

Generația mamei avea informații, dar rămâneau între femei, în familie sau la medic. Acum, cineva poate vorbi despre menstruație și PMOS online, iar milioane de femei se pot regăsi în acea experiență.

Generația noastră este mult mai dispusă să întrebe dacă ceva este normal.

„Dar nu cred că rețelele sociale pot înlocui un profesionist din domeniul medical”, a adăugat Wasim.

Caroline Herman a fondat împreună cu fiica ei proiectul „All Yours Period Box”, care funcționează în Wiltshire și donează cutii cu produse menstruale băncilor de alimente.

Ea consideră că „mai este o cantitate uriașă de muncă de făcut” pentru a îmbunătăți educația privind sănătatea menstruală.

„Avem un decalaj generațional în țară”, a spus Herman.

„Există generații ca a mea, care nu au fost învățate aproape nimic despre menstruație. Apoi sunt părinții noștri – acolo era un strat de tăcere prin care a trebuit să ne croim drum.”

Herman spune că a fost nevoită să se informeze singură după ce a suferit un accident vascular cerebral despre care se crede că a fost cauzat de un dezechilibru hormonal.

Se bucură de creșterea volumului de informații disponibile acum pe rețelele sociale, dar avertizează că acestea ar trebui să fie „însoțite de precauție”.

„Este vorba de conținut de calitate, obiectiv? Sau o parte din el ajunge prinsă în cultura influencerilor, fără o bază medicală solidă?

Cred totuși că, pe măsură ce vorbim mai mult ca societate despre sănătatea menstruală, acest lucru nu poate fi decât benefic. Trebuie să ținem pasul cu tinerii și cu ce învață ei”, a adăugat ea.

Totuși, Herman spune că există în continuare bariere când vine vorba să vorbim deschis despre sănătatea menstruală online.

„Meta și alte platforme cenzurează termeni medicali corecți, considerându-i ofensatori”, a explicat ea.

„Sunt termeni incluși în programa de educație pentru relații și sexualitate – ar trebui să folosim cuvinte anatomice corecte, precum vagin, vulvă, clitoris.”

Multe femei spun că rețelele sociale le-au făcut cunoscute concepte precum sincronizarea cu ciclul (cycle syncing) și diferitele faze ale ciclului menstrual.

Influențatoarea de wellness Beth Lauren, din Cotswolds, mamă a doi băieți, consideră că este esențial să inițiem discuțiile cu copiii de la vârste mici, pentru a „evita crearea unui subiect tabu din start”.

„Copiii sunt foarte deschiși să vorbească despre astfel de lucruri. Nu e nimic înfricoșător în mod inerent, devine înfricoșător doar dacă noi îl prezentăm așa”, a spus ea.

„Având băieți, este foarte important să primească și ei educație despre menstruație. Voi încerca să îi învăț la fel de mult cât aș învăța și o fiică.”

Lauren a recunoscut că a înțeles fazele ciclului menstrual abia după ce a devenit mamă.

„Mama mea era destul de deschisă, dar totuși nu era un subiect discutat în profunzime.

Nu cred că știa foarte multe nici ea. Și nici acum nu sunt sigură că ar ști.

Știu că marea parte a cunoștințelor mele, acum, la 30 de ani, vine din rețelele sociale.

„[Dar] eu pot să consum tot acel conținut cu nuanță și cu un dram de responsabilitate personală”, a adăugat ea.

Maisie Hill, autoarea cărților de succes „Period Power” și „Perimenopause Power”, spune că discuțiile despre menstruație sunt „mai puțin tabu decât înainte”, mulți părinți de 30-40 de ani împărtășind acum informații noi copiilor lor.

„Conversația s-a deschis mult; nu mai este doar despre cum să faci față menstruației în sine, ci și despre cum funcționează corpul tău și cum îl poți susține”, a explicat ea.

„Educația sexuală s-a îmbunătățit, dar tot nu este suficientă. Unii părinți cred că un copil de 9 ani e prea mic să audă despre menstruație și fertilitate, fără să realizeze că unii copii de 9 ani au deja menstruație.

Am asistat la o creștere remarcabilă a alfabetizării corporale, ceea ce este fantastic, dar următorul pas este să vedem cum aplicăm aceste cunoștințe în mediul educațional și la locul de muncă, precum și în îmbunătățirea actului medical și a accesului la tratament.”

Hill a subliniat importanța de a nu eticheta experiențele legate de ciclu drept „anxietate”.

„Mi-e teamă că ideea ‘aceste informații provoacă anxietate de sănătate’ va deveni încă un mod de a ne respinge experiențele legate de ciclu, ca și cum nu am putea gestiona cunoașterea propriului corp.

Această atitudine are o istorie. Cuvântul ‘isterie’ provine din cuvântul grecesc pentru uter, iar timp de secole durerea și emoțiile femeilor au fost patologizate ca fiind o problemă a uterului, tratată prin histerectomie.

„Să numești îngrijorarea unei femei legată de propriul corp ‘anxietate’ ne apropie periculos de mult de această istorie”, a adăugat ea.

Poppy Taylor, doctorandă la Universitatea din Bristol, spune că tot mai multe persoane își încep menstruația de la vârste de doar opt ani.

Cercetarea ei analizează experiențele tinerilor de 18–24 de ani între anii 2000 și 2020, în contextul programei de educație sexuală și pentru relații.

„Studiul nostru a arătat că până la una din cinci persoane nu a primit educație menstruală în școală decât după ce a început deja să menstrueze”, a explicat ea.

„Un alt aspect este incluziunea. E important să combatem cultura secretomaniei și să ne asigurăm că toți au o minimă înțelegere a ceea ce se întâmplă cu propriul corp și cu cei din jur și cum pot să se sprijine unii pe alții.”

Taylor a mai explicat că mișcări precum cea legată de menopauză au „creat o schimbare culturală mai largă de atitudine”.

„Au ajutat la deschiderea discuțiilor despre alte probleme ale sănătății femeilor – și au dus și la creșterea numărului de cercetări în domeniu.

Cred că este un proces de împuternicire – faptul că oamenii își înțeleg mai bine corpurile. Mai multă cunoaștere îi ajută să se simtă mai pregătiți”, a încheiat ea.