Dacă Putin învinge Kievul, atunci și alte țări din apropiere sunt în PERICOL. „Apetitul lui pentru expansiune nu se va opri la granița ucraineană. Rusia caută acum noi ALIAȚI”

Apetitul lui Putin pentru „expansiune nu se va opri la granița ucraineană” dacă el câștigă războiul, au scris experții pe problemele Rusiei, Angela Stent și Fiona Hill, într-un editorial publicat de revista „Foreign Affairs”. Țările vecine, între care Polonia și Finlanda, pot fi amenințate dacă Moscova are câștig de cauză.

Deși invazia sa s-a confruntat cu dificultăți majore, totuși Putin nutrește convingerea că armata sa poate ieși victorioasă.

„Chiar și acum, după un an de carnagiu, Putin continuă să creadă că poate învinge”, scriu experții Angela Stent - fost ofițer pentru Rusia și Eurasia la Consiliul Național de Informații (2004 - 2006)- și Fiona Hill, expert de top în Rusia în cadrul Consiliului Național de Securitate în timpul administrației Trump.

„Statele baltice, Finlanda, Polonia și multe alte țări care au făcut cândva parte din imperiul Rusiei ar putea fi în pericol de atac sau de subversiune. Altele ar putea vedea provocări la adresa suveranității lor în viitor", au scris analistele avertizând că Rusia nu se va opri la Ucraina dacă are câștig de cauză.

„Războiul este mai mult decât despre Ucraina. Kievul luptă, de asemenea, pentru a proteja alte țări”, au subliniat Stent și Hill.

Putin a făcut adesea trimitere la trecutul imperial al Rusiei atunci când a încercat să ofere justificări pentru războiul din Ucraina, comparându-se la un moment dat cu Petru cel Mare.

Pe măsură ce războiul din Ucraina se apropie de împlinirea unui an, Hill și Stent au argumentat că Occidentul trebuie să facă un efort mai concertat pentru a-i transmite lui Putin că relația sa cu Europa „va fi în curând ireparabilă” și să intensifice eforturile diplomatice internaționale pentru a-l descuraja pe liderul rus să întreprindă acțiuni de escaladare - cum ar fi utilizarea armelor nucleare sau un nou atac asupra Kievului.

„Lumea nu-l poate stăpâni întotdeauna pe Putin, dar comunicarea clară și niște măsuri diplomatice mai puternice ar putea contribui la a-l împinge să își reducă din agresivitate și, în cele din urmă, să accepte negocieri", au îndemnat Hill și Stent.

„Putin rămâne încrezător că poate restabili în cele din urmă relația de dinainte de război cu Europa și că Rusia poate și va face parte din nou din structurile economice, energetice, politice și de securitate ale Europei, dacă va rezista suficient de mult timp (așa cum a făcut Bashar al-Assad în Orientul Mijlociu, rămânând la putere în Siria).

Acesta este motivul pentru care Rusia este aparent reținută în anumite domenii politice. De pildă, are interese în a colabora cu Norvegia și cu alte țări arctice în arhipelagul norvegian Svalbard și în Marea Barents, unde Moscova a avut grijă să respecte acordurile internaționale și tratatele bilaterale. Rusia nu dorește ca aventura sa nefericită din Ucraina să se implice și să îi strice întreaga politică externă”.

„Rusia continuă să construiască relații cu țări din Africa, Asia, America Latină și Orientul Mijlociu. China, împreună cu India și alte state-cheie din Sudul Global, s-au abținut de la voturile în favoarea Ucrainei la ONU, chiar dacă liderii lor și-au exprimat ocazional consternarea și nemulțumirea față de comportamentul Moscovei. Comerțul dintre Rusia și aceste țări a crescut - în unele cazuri, destul de dramatic - de la începutul conflictului. În mod similar, 87 de țări oferă cetățenilor ruși drept de intrare fără viză, inclusiv Argentina, Egipt, Israel, Mexic, Thailanda, Turcia și Venezuela”.