Creștere semnificativă a prețului petrolului pe fondul tensiunilor dintre Rusia, Ucraina, SUA și Iran

Prețurile petrolului au crescut marți cu aproximativ 2%, atingând cel mai ridicat nivel al ultimelor două săptămâni. Tensiunile geopolitice persistente dintre Rusia și Ucraina, respectiv SUA și Iran, contribuie la menținerea sancțiunilor asupra acestor țări.

Contractele futures pentru țițeiul Brent au urcat cu 1,66%, ajungând la 65,70 dolari pe baril, iar țițeiul american West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 1,52%, până la 63,47 dolari. Aceasta implică o închidere la cel mai înalt nivel din 14 mai pentru Brent și la cel mai înalt nivel din 13 mai pentru WTI. "Prima de risc a revenit în prețul petrolului, fiind influențată de atacurile intense ale Ucrainei asupra Rusiei în weekend", a afirmat analistul Harry Tchilinguirian de la Onyx Capital Group.

Rusia a menționat că eforturile de a găsi o soluție pentru terminarea războiului din Ucraina sunt „extraordinar de complexe” și că nu ar trebui să se aștepte decizii imediate. Cu toate acestea, este așteptată reacția Ucrainei la propunerile sale. Rusia, membru OPEC+, a fost al doilea cel mai mare producător de țiței din lume în 2024, după SUA, conform datelor energetice americane. OPEC+ include Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și aliați precum Rusia.

„Mai important pentru cantitatea de țiței produsă este tensiunea continuă dintre SUA și Iran legată de îmbogățirea uraniului”, a adăugat Tchilinguirian. Iranul părea dispus să respingă o propunere americană de acord nuclear, crucială pentru relaxarea sancțiunilor asupra acestui mare producător de petrol. În 2024, Iranul era al treilea mare producător de țiței din OPEC, după Arabia Saudită și Irak, conform datelor SUA.

În Canada, incendiile de vegetație din Alberta au afectat peste 344.000 de barili pe zi din producția din nisipurile bituminoase, reprezentând aproximativ 7% din producția totală de țiței a țării, potrivit calculelor Reuters.

În Europa, inflația din zona euro a scăzut sub ținta Băncii Centrale Europene (BCE) luna trecută, datorită unor costuri neașteptat de scăzute în sectorul serviciilor. Aceasta stimulează așteptările pentru noi reduceri de dobânzi, în ciuda tensiunilor comerciale globale care mențin presiunile pe termen lung asupra prețurilor. Băncile centrale, ca BCE, folosesc dobânzile pentru a controla inflația. Dobânzile mai mici pot stimula creșterea economică și cererea de petrol, scăzând costurile de împrumut pentru consumatori.

Totuși, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a revizuit în scădere previziunile de creștere economică globală, pe măsură ce consecințele războiului comercial inițiat de președintele Donald Trump au un impact tot mai mare asupra economiei americane. Administrația Trump a anunțat că își dorește ca țările să prezinte cele mai bune oferte în negocierile comerciale până miercuri, în cadrul eforturilor de a accelera discuțiile cu mai mulți parteneri înainte de termenul limită autoimpus de cincio săptămâni. Casa Albă a indicat că Trump ar putea discuta în această săptămână cu liderul chinez Xi Jinping, la doar câteva zile după ce a acuzat China că a încălcat un acord de reducere a tarifelor și restricțiilor comerciale.