COVID va continua să facă ravagii. Mulți dintre pacienții COVID-19, în special cei care au trecut printr-o formă gravă a bolii, rămân, după ce s-au vindecat, cu sechele sau cu sindromul long COVID

Ai trecut prin infecția COVID-19 și, chiar dacă te-ai vindecat/externat din spital încă de acum câteva luni, simți că nu ți-ai revenit complet. Mulți dintre pacienții COVID-19, în special cei care au trecut printr-o formă gravă a bolii, rămân, după ce infecția s-a vindecat, cu sechele sau cu sindromul long COVID. Puțini sunt însă cei care știu că cele două sunt diferite. Ce înseamnă sechele, ce înseamnă sindromul long COVID și cum faci diferența între ele?

Este important să facem diferența între long COVID, care înseamnă simptome ce persistă în timp, și sechele, a declarat Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase și directorul medical al Institutului Matei Balș, în cadrul unui eveniment organizat de Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC).

„Sechelele sunt acele modificări ireversibile sau parțial ireversibile. Dar este important de făcut diferența între simptomatologia care persistă și sechele. Concret, dacă la nivelul plămânului ai fibroză - iar fibroza este în mai mică măsură la varianta Omicron, dar poți să o ai - omul rămâne cu sechele”, a explicat Adrian Marinescu, potrivit Hotnews.


„Spre exemplu, dacă ai făcut o formă ușoară de COVID și ai rămas cu oboseală 3-6 luni, iar apoi lucrurile să revină treptat, aici nu vorbim despre sechele. De aici până la discuția despre sechele este cale lungă. Cei care rămân cu sechele sunt mai ales cei care au avut forme critice și mai ales cei care nu au fost tratați corect”, spune medicul.

Long COVID-ul nu înseamnă sechele, subliniază Adrian Marinescu: ”Long COVID-ul înseamnă și dacă ai rămas cu oboseală 6 luni, și dacă mirosul sau gustul nu au revenit complet. Au fost inclusiv cazuri de persoane care au rămas fără gust, apoi l-au reînvățat, și s-a întâmplat ca alimente care nu le plăceau înainte să le placă acum.”

Cum ne dăm seama dacă vorbim despre long COVID sau sechele? ”Atunci când sunt probleme de care nu scapi nici după câteva luni, putem vorbi despre sechele.”

Noțiunea de long COVID este destul de relativă, mai spune Adrian Marinescu, dar înseamnă în general simptome care persistă o perioadă de timp. În funcție de cât timp persistă, putem vedea dacă este vorba despre long COVID sau despre sechele.

La COVID-19, orice organ poate fi afectat, iar pacienții care au trecut prin infecție riscă să rămână cu afecțiuni cronice, avertizează Adrian Marinescu: ”La COVID-19, orice organ poate să fie afectat, apar o grămadă de modificări și părerea mea este că pacienții vor rămâne cu tot felul de suferințe cronice. Nu va mai fi long COVID, ci vor fi sechele - neurologice, renale, dermatologice, endocrine etc. Pacientul critic cu COVID-19 putea să plece de acolo cu orice - mă refer la partea de modificări.”

Medicul Adrian Marinescu este de părere că doar timpul ne va arăta ce se va întâmpla, în următorii ani, cu acești pacienți:

”Timpul ne va arăta ce se va întâmpla, în următorii 10 ani, cu cei care au rămas cu sechele. Părerea mea este că oamenii care au avut forme severe și care au fost critici în Terapie Intensivă vor rămâne, probabil toată viața, cu anumite probleme, de tip insuficiență respiratorie cronică sau cu o altă situație care nu va mai arăta ca la momentul inițial”.

Adrian Marinescu a avut astfel de pacienți, ține și acum legătura cu ei și spune că aceștia „ajung prin spitale, în momentul de față, la specialitățile respective cu posibilitate de reușită, dar nu întotdeauna”.

O altă categorie de pacienți este reprezentată de cei care ”au trecut cu bine de faza acută, teoretic au trecut cu bine de Terapia Intensivă, și au avut o speranță foarte mică de viață - s-au prăpădit în următoarele 2-3 luni. În momentul în care au avut o infecție severă, sechelele care au apărut și au rămas ulterior, din păcate, au dus la deces”.

Varianta Omicron, din fericire, este total diferit de ceea ce era înainte: afectează tractul respirator superior și foarte rar ajunge la nivelul plămânilor- de regulă ajunge la cei care au un sistem imunitar cu probleme, spune medicul Adrian Marinescu.