Congresul SUA înfruntă Pentagonul: retragerea trupelor din România ar favoriza Moscova și slăbi NATO

Republicanii și democrații din Congresul SUA au format o alianță rară pentru a se opune planului Pentagonului de a retrage trupele americane din România. Aceștia avertizează că această acțiune ar putea transmite un mesaj de retragere către Moscova, mai ales în contextul în care războiul Rusiei în Ucraina continuă să facă victime, după cum relatează corespondentul „Kyiv Post” la Washington.

Reacția a fost oficializată printr-o scrisoare adresată secretarului apărării, Pete Hegseth, emisă joi. Scrisoarea, inițiată de Bill Keating, democrat din Subcomisia pentru afaceri externe, și Brian Fitzpatrick, republican și copreședinte al grupului pentru relațiile cu Ucraina, alături de Tom Suozzi și Michael Turner, copreședinți ai grupului pentru relațiile cu România, a fost semnată de alți șaisprezece congresmeni. Aceștia subliniază îngrijorarea puternică din ambele tabere politice asupra deciziei administrației de a reduce prezența militară americană pe flancul estic al NATO.

Scrisoarea detaliază principala preocupare: "Vă scriem pentru a ne exprima îngrijorarea serioasă cu privire la anunțul că Departamentul Apărării va retrage 700 de militari americani din România, de pe flancul estic al NATO". Grupul bipartizan subliniază că retragerea ar putea submina credibilitatea SUA în Europa și slăbi forța de descurajare a NATO.

În timp ce Ucraina continuă lupta contra forțelor ruse, această mișcare riscă să submineze angajamentele americane față de Europa și alianța transatlantică. Decizia contravine, de asemenea, obiectivului președintelui Donald Trump de a asigura pacea durabilă în Ucraina. Scrisoarea include provocările recente din partea Rusiei – incursiuni cu drone în Polonia, încălcări ale spațiului aerian al Estoniei și României și tactici de război hibrid contra membrilor NATO – ca un semn că amenințarea Moscovei rămâne „persistentă și acută”.

CONGRESMENII SUBLINIAZĂ ROLUL ROMÂNIEI CA PARTENER-CHEIE Ei subliniază, de asemenea, rolul crucial al României ca partener: găzduirea unei baze de apărare antirachetă Aegis Ashore și funcționarea ca centru logisic pentru operațiunile legate de Ucraina.

Bucureștiul a dovedit hotărârea sa în sprijinul apărării colective a NATO. Critica formulată evidențiază o notabilă diviziune printre republicani, unde disensiunile împotriva Casei Albe au fost rare în timpul mandatului lui Trump. Participarea lui Turner, împreună cu Fitzpatrick, indică disconfortul printre republicani îngrijorați de securitatea națională privind abordarea „America First” a Casei Albe. Corespondentul Kyiv Post, Alex Raufoglu, care urmărește Departamentul de Stat American, subliniază această problemă în publicația ucraineană.

Administrația americaniă susține că reducerea efectivelor militare face parte dintr-un „proces deliberat de asigurare a unei poziții echilibrate”, indicând contribuțiile crescute la apărarea europeană și capacitățile îmbunătățite ale aliaților precum România. Însă, legislatorii afirmă că retragerea momentului oferă avantaj Kremlinului. „Această decizie oferă Moscovei un argument, sugerând că Statele Unite se retrag din Europa în momentul când Ucraina și aliații săi se confruntă cu presiuni crescânde”, scriu congresmenii.

Demersul sosește odată cu o confruntare legislativă mai largă, iar congresmenii pregătesc o lege pentru a bloca retragerea trupelor – o acțiune care ar crea conflict între Congres, Pentagon și Casa Albă, conform Kyiv Post. Scrisoarea se închide cu o cerere fermă: „Solicităm cu tărie reconsiderarea acestei decizii și o explicație adresată Congresului și comisiilor referitoare la modul în care Pentagonul intenționează să consolideze relațiile transatlantice și să-și respecte angajamentele față de NATO”.

Cu această coaliție bipartizană rar văzută sub Trump, administrația are acum de înfruntat un test legislativ și politic cu privire la schimbările Washingtonului față de Europa – și dacă reducerile simbolice vor deveni o retragere majoră, concluzionează corespondentul Kyiv Post.