Ciuperci - proprietăți, riscuri și tipurile de ciuperci benefice pentru sănătate. Care sunt cele otrăvitoare și cum arată

Un element culinar excepțional, ciupercile sunt extraordinar de versatile. Speciile de ciuperci comestibile, cum ar fi ciupercile champignon și Portobello, au utilizări infinite în bucătărie.

În contrast, ciupercile necomestibile pot fi transformate în piele vegană, adăugate în produse de îngrijire a pielii și au fost chiar testate ca o sursă alternativă de electricitate.

Dar ce este, de fapt, o ciupercă? Ciupercile sunt, tehnic vorbind, fungi și nu plante, deși unii ar putea susține că orice lucru care crește organic ar putea fi considerat plantă. Din punct de vedere științific, plantele se află într-o categorie separată. Ciupercile oferă multiple funcții atât în natură, cât și ca aliment.

Multe specii de ciuperci comestibile apar toamna, deoarece această perioadă oferă condiții ideale pentru creșterea lor. Ciupercile au nevoie de umiditate și temperaturi moderate, iar toamna, cu ploi frecvente și temperaturi mai scăzute, este sezonul perfect pentru recoltarea acestora.

Printre cele mai comune ciuperci de toamnă se numără hribii, ghebele și zbârciogii. Totuși, există și specii care cresc primăvara sau vara, în funcție de climatul local și tipul de sol.

Ciupercile pot fi folosite într-o varietate de rețete delicioase. Le poți adăuga în tocănițe, omlete sau ciorbe pentru un plus de savoare. Sunt excelente în sosuri cremoase pentru paste sau servite ca umplutură în plăcinte și tartele sărate. De asemenea, poți face o rețetă gustoasă și extrem de simplă de zacuscă de ciuperci.


Ciuperci - beneficii pentru sănătate

Ciupercile aduc un gust savuros meselor fără a adăuga multe grăsimi, calorii sau sodiu. Dar beneficiile pentru sănătate nu se opresc aici. Cercetătorii continuă să descopere modul în care ciupercile pot preveni bolile cronice și îmbunătăți sănătatea de zi cu zi.

Consumul de ciuperci poate reduce riscul de cancer

O revizuire a 17 studii despre cancer din perioada 1966-2020 arată că consumul a doar 18 grame de ciuperci pe zi poate reduce riscul de cancer cu până la 45%. Ciupercile sunt o sursă puternică de ergothioneină, un aminoacid și antioxidant care previne sau încetinește deteriorarea celulară.

Unele varietăți de ciuperci (cum ar fi shiitake, Pleurotus ostreatus și ciuperca king oyster) au cantități mai mari de ergothioneină. Dar cercetătorii au descoperit că integrarea oricărei varietăți de ciuperci în dieta ta zilnică va reduce riscul de cancer.

Sodiul și tensiunea arterială crescută merg adesea mână în mână. Sodiul determină organismul să rețină lichide în exces, ceea ce poate crește tensiunea arterială. Pentru a reduce consumul de sodiu, ia în considerare adăugarea de ciuperci în mesele tale.

Ciupercile sunt natural sărace în sodiu –100 de grame de ciuperci obișnuite au doar cinci miligrame de sodiu. Ele oferă un gust savuros care reduce necesitatea de a adăuga sare pentru a menține tensiunea arterială scăzută. Un studiu de la Culinary Institute of America și UC Davis arată că înlocuirea a jumătate din carne cu ciuperci într-o rețetă tradițională de carne tocată poate menține gustul, reducând în același timp consumul de sodiu cu 25%.

Menținerea nivelurilor de colesterol în limite

Ciupercile sunt un substitut excelent pentru carnea roșie, minimizând calorii, grăsimi și colesterol. Cercetările arată că ciupercile shiitake, în special, ajută la menținerea nivelurilor de colesterol scăzute.

Ele conțin compuși care inhibă producția de colesterol, blochează absorbția acestuia și reduc cantitatea totală de colesterol din sângele tău.

Cercetătorii continuă să studieze efectele consumului de ciuperci asupra deteriorării cognitive ușoare care provoacă dificultăți de memorie și de limbaj și este adesea un precursor al bolii Alzheimer.

Într-un studiu din Singapore, participanții care au consumat mai mult de 200 de grame de ciuperci pe săptămână au avut un risc cu 50% mai mic de a dezvolta această boală. Chiar și cei care au consumat doar 100 de game au observat unele beneficii. Ciupercile consumate de participanți includeau ciuperci aurii, ciuperci oyster, shiitake și ciuperci champignon.

Vitamina D ajută organismul tău să absoarbă calciul pentru a menține și construi oase puternice. Multe persoane se bazează pe suplimente sau pe soare pentru a obține vitamina D, dar dacă cauți să obții acest nutrient prin dietă, ciupercile ar putea fi soluția. Ele sunt singurul tip de produs care este o sursă de vitamina D.

Sistemul tău imunitar va beneficia de ciuperci ale căror nutrienți includ:

Cele mai otrăvitoare ciuperci din lume

Deși doar câteva dintre cele 70-80 de specii de ciuperci otrăvitoare sunt cu adevărat fatale atunci când sunt ingerate, multe dintre aceste ciuperci mortale seamănă în mod nefericit cu specii comestibile și, prin urmare, sunt deosebit de periculoase. Este important să poți să identifici tipurile de ciuperci otrăvitoare.

Amanita phalloides (Buretele viperei)

IMAGO

Poate cea mai mortală dintre toate ciupercile, buretele viperei este răspândit în Europa și seamănă cu ciupercile comestibile. Toxinele sale, stabilizate la căldură, rezistă temperaturilor de gătit și afectează rapid celulele din organism. La 6 până la 12 ore după consum, apar dureri abdominale violente, vărsături și diaree cu sânge, ceea ce duce la pierderi rapide de lichide și sete intensă. În curând urmează semne de deteriorare gravă a ficatului, rinichilor și sistemului nervos central, incluzând scăderea cantității de urină și glicemie. Această afecțiune duce la comă și moarte în peste 50% din cazuri. Decese notabile includ Papa Clement VII și, posibil, împăratul roman Claudius.

Conocybe filaris

IMAGO

Conocybe filaris este o ciupercă comună care crește pe peluze, în special în nord-vestul Pacificului. Această ciupercă conține aceleași micotoxine ca buretele viperei și poate fi fatală dacă este consumată. Simptomele gastrointestinale apar la 6-24 de ore după consum, ducând adesea la un diagnostic eronat de intoxicație alimentară sau gripă. După o aparentă recuperare, urmează insuficiența hepatică și renală, care pot fi fatale.

Cortinarius (pânza de păianjen)

IMAGO

Cele două specii de cortinarius, pânza de păianjen mortală (Cortinarius rubellus) și pânza de păianjen înșelătoare (Cortinarius orellanus), conțin o toxină numită orellanină, care provoacă insuficiență renală și, în cazuri netratate, moarte. Simptomele pot apărea între 2 zile și 3 săptămâni, ceea ce duce adesea la un diagnostic greșit.

Galerina marginata (Ciuperca craniului de toamnă)

IMAGO

Comună în emisfera nordică și în unele părți din Australia, Galerina marginata conține aceleași toxine ca buretele viperei și poate provoca diaree, vărsături și leziuni hepatice. Această ciupercă este uneori confundată cu specii halucinogene, ceea ce a dus la intoxicații fatale.

Amanita verna (Îngerul distrugător)


Shutterstock

Îngerii distrugători sunt ciuperci albe, extrem de toxice, similare cu ciupercile comestibile de câmp. Acestea provoacă simptome precum vărsături, delir, convulsii și insuficiență hepatică și renală, de obicei fatale.

Podostroma cornu-damae

IMAGO

Această ciupercă rară din Asia conține toxine puternice care provoacă insuficiență multiplă de organe, simptomele incluzând dureri de stomac, căderea părului și necroza hepatică.

Lepiota brunneoincarnata (Ciuperca pălăriei letale)

IMAGO

Această ciupercă conține amatoxine care provoacă toxicitate hepatică severă și, fără tratament imediat, poate fi fatală.

Sursa: stirileprotv.ro