Cine a fost primul domn al Moldovei ce a dat tribut turcilor? L-a ucis pe tatăl lui Ștefan cel Mare

Cine a fost primul domn al Moldovei ce a dat tribut turcilor? Personajul respectiv a rămas în istorie și prin faptul că l-a omorât pe tatăl lui Ștefan cel Mare, dar și-a primit pedeapsa odată cu ajungerea voievodului pe scaunul domnesc.

Personajul la are ne vom referi acum l-a ucis pe tatăl lui Ștefan cel Mare, iar multă vreme s-a crezut că cei doi erau chiar frați, tatăl lor fiind Alexandru cel Bun.

Petru Aron a apărut pe scena vieții pe la anul 1422 și a avut trei domnii în Moldova: octombrie 1451 - februarie 1452, august 1454 - februarie 1455 și mai 1455 - aprilie 1457.

A „prins” agitata și sângeroasa perioadă ce a urmat domniei lui Alexandru cel Bun, sfârșită în 1432 și care a fost marcată de lupte între urmașii acestuia, lucru ce a dus și la fratricide, dar și la schimbarea deasă a domnilor.

Multă vreme s-a considerat că Petru Aron a fost fiul natural al lui Alexandru cel Bun, iar, ca pretendent la domnie, Petru Aron s-a războit chiar cu fratele său, cu Bogdan al II-lea - domn al Moldovei timp de doi ani, octombrie 1449 - octombrie 1451.

Dar istoricii contemporani sunt de părere că numele adevărat al lui Petru era Harnazean, și acesta era de origine armeană.

De altfel, istoricul Liviu Cîmpeanu în cartea sa din 2022, „Cruciadă împotriva lui Ștefan cel Mare. Codrii Cosminului 1497”, confirmă că Petru Aron era un armean și nu fratele lui Bogdan al II-lea, conform timpul.md.

În orice caz, se știe clar că Petru s-ar fi înțeles cu Alexăndrel - și el nepot al lui Alexandru cel Bun, deci rudă cu cei doi - să-l înlăture pe Bogdan și să domnească împreună.

Planul a fost pus în aplicare într-o noapte de octombrie, în anul 1451. Bogdan Vodă era invitat să participe, potrivit tradiţiei istorice, la un ospăţ dat de boierul Sima Hrană în satul Reuseni, la aproximativ 12 km de Cetatea de Scaun a Sucevei.

L-a luat cu el şi pe fiul său Ştefan, viitorul mare domnitor al Ţării Moldovei, în vârstă atunci de aproximativ 14 ani, asociat la domnie la nici patru luni de la preluarea puterii de către Bogdan.

În acea noapte fatidică, la un moment dat, Bogdan al II -lea şi-a trimis fiul la culcare, deoarece dimineaţa trebuiau să pornească spre Dunăre pentru ca tânărul Ştefan să vadă un important paşă otoman.

La scurt timp, după acest moment în curtea moşiei spătarului Sima s-au auzitbubuituri, iar în încăperea în care se afla Bogdan Vodă a intrat Petru Harnazean, însoţit de mercenari unguri înarmaţi.

„Vodă încercă să se apere, ridicând un scaun cu mâna stângă şi apucând jungherul de la brâu cu dreapta.

Dar se pomeni în cârcă lovit de o greutate uriaşă – un buzdugan venit prin fereastra deschisă din spate”, povesteşte scriitorul Mihail Drumeş în cartea sa „Povestea neamului românesc de la început până în zilele noastre”, conform sursei citate.

Tot acest scriitor ne spune că la porunca lui Petru Harnazean, mercenarii unguri l-au scos pe voievod în curtea moşiei şi l-au dus lângă un butuc, întrebând mulţimea de acolo unde este soţia domnitorului şi fiul acestuia Ştefan.

Neprimind nici un răspuns, a poruncit şi cu o singură lovitură de paloş i-a retezat capul. Episodul este confirmat și de J. Dɫugosz în a sa Cronică, asasinatul petrecându-se în noaptea de joi spre vineri, 14 spre 15 octombrie 1451

Locul decapitării lui Bogdan al II -lea la satul Răoseni, Răuseni sau Răusenii din jos de târgul Sucevii (Cronicile slavo-române) a fost, ulterior, precis marcat de fiul său Ştefan cel Mare prin înălţarea unei biserici chiar pe locul unde a fost tăiat capul tatălui său.

După această ispravă, Petru Aron nu a respectat imediat convenția de împărțire a domniei cu Alexăndrel, astfel încât abia în 1452 acesta era din nou domn.

Dar domnia lui Alexăndrel a fost mereu întreruptă de fostul său aliat în omorârea lui Bogdan al II-lea, până cînd acesta a reușit să-l înlăture în mod definitiv. În octombrie 1455.

Petru al III-lea Aron „s-a ilustrat" în domnia sa printr-un singur fapt: a fost primul voievod al Moldovei care a plătit tribut Imperiului Otoman.

Petru Aron a fost răsturnat de la putere chiar de Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, care l-a învins în două lupte, în aprilie 1457.

Aron s-a refugiat în Polonia, apoi în Transilvania, de unde a provocat ostilitățile dintre Ștefan cel Mare și regele Ungariei, Matei Corvin.

După lupta de la Baia din 1467, când marele voievod al Moldovei îl învinge pe fiul lui Iancu de Hunedoara, Petru Aron este prins de Ștefan cel Mare și ucis, probabil în 1469 sau 1470.

Iar moștenirea sa peste secole a rămas sângeroasa asasinare a lui Bogdan al II-lea și plata, în premieră, a tributului către Înalta Poartă.