Bucureștiul luptă să recâștige sprijinul Casei Albe după tensiuni politice cu Washingtonul

De când vicepreședintele american JD Vance a lansat critici asupra României în februarie pentru anularea alegerilor prezidențiale, oficialii de la București au depus eforturi pentru a recâștiga sprijinul Casei Albe, notează Bloomberg.

Consilierii premierului Marcel Ciolacu au demarat o campanie discretă pentru a-l convinge pe Donald Trump și pe echipa sa că un candidat de extremă dreapta, a cărui candidatură a fost blocată în instanță, nu este aliatul la care se așteptau, potrivit unor surse familiare cu situația.

Trei săptămâni după ce lui Călin Georgescu i-a fost interzisă participarea la alegerile reprogramate din mai, aceștia sunt precauți dar și optimiști că eforturile lor ar fi putut avea succes, au declarat aceleași surse, sub anonimat.

Regăsirea încrederii unuia dintre principalii săi aliați este esențială pentru România - un stat membru NATO având cea mai extinsă frontieră terestră din Europa cu Ucraina. România depinde de Washington pentru securitate, cu numeroase trupe americane staționate la o bază militară de la Marea Neagră și cu sume semnificative alocate pentru contracte de apărare americane, inclusiv pentru avioane F-35 și sisteme antirachetă.

Pentru a repara relația, oficialii români au căutat multiple canale de comunicare cu o administrație devenind notoriu dificil de contactat pentru mulți aliați, susțin sursele. Ciolacu a apelat chiar la un antreprenor controversat, Dragoș Sprînceană, care pretinde că este singurul român membru al clubului Mar-a-Lago al președintelui Donald Trump.

„A fost nevoie de timp ca anumiți politicieni să înțeleagă cum trebuie să abordeze politicienii americani”, a declarat Sprînceană, într-un interviu telefonic din locuința sa din Palm Beach, Florida. „Lipsa canalelor de comunicare a fost problema majoră care a adus România în această situație.”

Invitat la dineul de la Mar-a-Lago și donator al Partidului Republican, Sprînceană a fost rugat să ajute la prezentarea argumentelor în favoarea României celor mai apropiați de Trump și să intermedieze întâlniri cu oficiali guvernamentali din București.

Situația în interiorul administrației americane rămâne imprevizibilă. În timp ce nici Trump, nici vicepreședintele său nu au făcut vreun comentariu public referitor la alegerile din România recent, Brian Hughes, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, a afirmat că Casa Albă „continuă să analizeze situația” și rămâne „profund îngrijorată” de evenimentele ce au dus la anularea rezultatului primului tur al votului prezidențial din noiembrie, în urma unei victorii neașteptate a teoreticianului conspirației Georgescu.

„Vom lucra pentru a ne asigura că asemenea situații nu se vor repeta”, a declarat Hughes într-un răspuns către întrebări.

Decizia a generat cea mai severă criză politică din România de la căderea comunismului în 1989, cu manifestații pe străzile Bucureștiului. Ulterior, lui Georgescu i s-a interzis să candideze la alegerile reprogramate din cauza legăturilor sale cu Rusia, în ciuda presiunilor SUA. Se confruntă acum cu șase acuzații penale, iar investigațiile privind campania sa continuă.

Cu Georgescu marginalizat, alt lider de extremă dreapta, George Simion, devine principalul candidat - semnalând că sentimentul antisistem rămâne influent în țară. Un sondaj de opinie din 17 martie indica că Simion ar câștiga primul tur de scrutin, dar ar pierde în fața primarului Bucureștiului, Nicușor Dan, în turul doi. Victor Ponta, fost premier social-democrat demisionat în urma unui scandal în 2015, a intrat și el în cursă cu o campanie inspirată de „Make Romania Great Again” a lui Trump.

Românii au fost surprinși aflând că tulburările interne i-au transformat într-o țintă și pentru administrația SUA, când vicepreședintele JD Vance a criticat public anularea scrutinului într-un discurs la Conferința de Securitate de la Munchen în februarie. Vance a declarat că decizia a fost fundamentată pe informații „slabe”, iar Casa Albă a exercitat presiuni pentru a-i permite lui Georgescu să participe la repetarea scrutinului, programată pe 4 și 18 mai.

Sub presiunea crescută a Casei Albe, Ciolacu a cerut sprijinul membrilor influenți din diaspora românească din SUA pentru a pleda pentru țară, conform unei persoane familiare cu demersul. Sprînceană, emigrat în SUA ca student cu mai mult de două decenii în urmă și deținând o afacere imobiliară, a fost o alegere riscantă.

Cu gust pentru costume de marcă și mașini luxoase, postările lui pe rețelele de socializare îl arată pozând alături de echipa lui Trump de la Mar-a-Lago, inclusiv de secretarul pentru Securitate Internă, Kristi Noem. El a menționat și legăturile cu consilierul pentru securitate națională Michael Waltz și cu directorul serviciilor naționale de informații Tulsi Gabbard.

Dar postările sale denigrează și judecătorii federali ce l-au contestat pe Trump și îl ridiculizează pe președintele francez Emmanuel Macron și aliatul său ucrainean Volodimir Zelenskii.

Sprînceană a creat și mai multă controversă în weekend când a spus că SUA ar trebui să ignore poziția actuală pro-Ucraina a României, sugerând că aceasta ar putea să se schimbe după alegerile prezidențiale, conform televiziunii locale Digi24.

Cu toate acestea, Sprînceană a acceptat să ajute autoritățile române în convingerea celor apropiați lui Trump că Georgescu, care a câștigat notorietate în cercurile de dreapta, nu este candidatul pro-Trump pe care a pretins că îl este.

Ultranaționalistul român a exprimat îndoieli față de acreditările președintelui american și a descris tentativa de asasinat împotriva sa drept o „cascadorie de PR”, etichetându-l pe Vance drept „un virus”.

Oficialii români au urmărit ca aceste detalii să ajungă la vicepreședinte. „Premierul a fost primul care a decis să deschidă această cale”, a spus Sprînceană. „Simt mândrie că pot ajuta”.